Scholz a plecat în America de Sud să caute litiu pentru giganții auto Mercedes și Volkswagen

Cancelarul Olaf Scholz speră ca vizita sa în America Latină din acest weekend să ajute Germania să își asigure provizii suplimentare din litiu de care au nevoie giganții auto Mercedes-Benz Group AG și Volkswagen AG pentru bateriile vehiculelor electrice.

Chile este al doilea cel mai mare furnizor de litiu din lume după Australia și o mare parte din producția sa este în prezent comandată de China. Scholz, care se va întâlni duminică la Santiago cu președintele chilian Gabriel Boric, dorește să aibă o cotă mai mare din litiul livrat, în detrimentul Chinei, scrie Bloomberg.

Guvernul german are pregătită o ofertă imbatabilă în fața celei a Chinei, spun surse familiare cu discuțiile.

Principalele țări dezvoltate, cum ar fi Germania, concurează între ele pentru resurse din ce în ce mai rare, iar accesul la metale și pământuri rare este crucial pentru tranziția către economii mai verzi și mai avansate din punct de vedere tehnologic.
În cursa globală pentru multe dintre mărfuri, China a devenit furnizorul sau procesatorul dominant, ceea ce a atras atenția asupra influenței masive a guvernului de la Beijing.
Germania, care și-a creat o dependență puternică de importurile de combustibili fosili din Rusia în ultimele decenii, încearcă după invazia lui Putin să-și diversifice furnizorii de materiale de care are nevoie economia.

La Buenos Aires, Germania și Argentina au semnat sâmbătă un memorandum de înțelegere care are scopul de a asigura accesul Berlinului la resursele bogate de litiu ale țării.

Doar două companii produc litiu în Chile – Albemarle Corp. cu sediul în SUA și firma locală SQM, în care Tianqi Lithium Corp. din China deține o participație de peste 20%. Ele produc în principal carbonat de litiu, din care peste 90% merge în Asia.

În timp ce Chile și Australia asigură cea mai mare parte a aprovizionării globale cu litiu, China are mai mult de jumătate din întreaga capacitate mondială de a-l prelucra și transforma în produse chimice specializate pentru baterii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#litiu #Sholz #america #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.