Boris Johnson a dezvăluit cum l-a amenințat Putin, într-o discuție telefonică: „Cu o rachetă ar dura doar un minut”

Fostul premier britanic Boris Johnson a afirmat, într-un documentar BBC, că înainte de startul invaziei ruse în Ucraina a fost ameninţat de Vladimir Putin cu un atac cu rachetă, în timpul unei discuţii la telefon, relatează bbc.com.

Johnson a precizat că Putin a făcut comentariul în momentul în care el, în timpul uneii discuţii telefonice în februarie 2022, a avertizat că războiul ar fi o catastrofă.

Britanicul i-a spus atunci li Vladimir Putin că invadarea Ucrainei ar atrage sancţiiuni din partea Occidentului şi ar face ca la frontierele Rusiei să fie mai multe trupe NATO.

“La un moment dat m-a ameninţat şi a spus: ‘Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura doar un minut’ sau cam aşa ceva. Însă, având în vedere tonul său foarte relaxat, detaşarea sa, cred că el doar se juca cu tentativele mele de a încerca să îl conving să negocieze”, a afirmat Johnson.
Documentarul “Putin Vs the West” va fi difuzaat de BBC 2 luni seară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Boris #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu o serie de arestări de profil înalt ale unor presupuşi spioni chinezi şi ruşi în ultimele zile, încrederea în agenţii de contrainformaţii germani – cândva criticaţi pentru lipsa lor de curaj – a înregistrat o revitalizare semnificativă, potrivit FT.

Marţi dimineaţă, poliţia germană a pus mâna pe Jian Guo, un angajat care lucra în Parlamentul European, acuzat de procurori de spionaj în favoarea Chinei.

Luni, trei cetăţeni germani, printre care un soţ şi o soţie, au fost ridicaţi în landul Nordrhein-Westfalen, în vestul Germaniei, fiind suspectaţi că au încercat să vândă tehnologie militară Beijingului.

De asemenea, joia trecută, doi bărbaţi au fost reţinuţi în Bavaria pentru că ar fi complotat pentru a bombarda mai multe situri militare şi logistice din Germania în numele ruşilor.

În toate cele trei cazuri, rolul jucat de Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), agenţia de informaţii interne a Germaniei, a fost crucial.

„Autorităţile noastre de securitate, în special [BfV], şi-au consolidat masiv eforturile de contraspionaj în ultimul timp”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser, după arestarea lui Guo. „Succesele actuale ale investigaţiilor domnstrează temeinic acest lucru”.

Bântuit de scandalurile din trecut, îngreunat de o federalizare puternică şi limitat de restricţii legale stricte în ceea ce priveşte supravegherea intruzivă şi colectarea de informaţii, BfV a fost privit cu suspiciune ani de zile atât de autorităţile din ţară, cât şi de către agenţiile partenere din străinătate.

Rezultatele recente ale BfV indică faptul că, de la Războiul Rece şi până în prezent, statele ostile sunt mai dispuse ca oricând să îşi urmărească agresiv obiectivele pe teritoriul european, notează oficialii guvernului german.

„În prezent, avem foarte atent în vedere noile forme ale statelor autoritare de a influenţa şi destabiliza democraţia noastră”, a declarat pentru Financial Times Konstantin von Notz, preşedintele puternicei comisii de informaţii a parlamentului german, care supraveghează BfV.

Un oficial european din domeniul securităţii care lucrează în mod regulat cu BfV a declarat că schimbul de informaţii clasificate între serviciile de pe continent este acum „absolut vital pentru aproape fiecare acţiune de succes care a fost întreprinsă [împotriva Rusiei şi Chinei]”, BfV luând parte în mod activ la acest proces desfăşurat la nivel european.