Prețul medicamentelor ar putea crește în acest an. Ce spune directorul Agenției Medicamentului

Prețul la medicamente ar putea crește în acest an cu 7%, susține directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu. Potrivit acestuia, în 2023, instituția va continua negocierile cu producătorii internaționali pentru a suplini stocurile de produse antibiotice , antivirale și antiinflamatorii din țară. Comercializarea acestor medicamente crește de 3-4 ori în sezonul rece al anului , pacienții fiind nevoiți să viziteze mai multe farmacii pentru a le găsi, scrie radiomoldova.md.

Numărul mic al populației, procedura dificilă de înregistrare a produselor și prețurile mici la care pot să își vândă produsele, nu le atrag pe marile țări producătoare de medicamente pe piața moldovenească.

Mai mult, unele au decis micșorarea exporturilor și consolidarea stocurilor naționale, pentru a preveni eventuale crize, a explicat pentru Radio Moldova, directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor medicale, Dragoș Guțu. Cu toate acestea, funcționarul asigură populația că medicamentele cele mai solicitate se vor regăsi în farmaciile din Republica Moldova, deși ar putea fi mai scumpe.

„La volumul mic de vânzări și la prețurile plafonate profiturile sunt mici și respectiv nu este interesant pentru o companie mare farmaceutică să-și extindă prezența în țări mici precum Republica Moldova. Totuși avem o diversificare a surselor de import de medicamente. Decizia unei țări aparte ne afectează dar nu este dramatic. Noi am creat acum cinci săptămâni un grup de lucru, monitorizăm toate stocurile la medicamente de maximă importanță, antibiotice, antivirale, antipiretice. Părerea mea este că produsele medicamentoase vor crește în preț în 2023 cu 5, 6 sau 7 %, nu mai mult”, spune Guțu.

În Republica Moldova activează 7 producători de medicamente, care acoperă 8% din necesarul țării. 20 % din produsele medicamentoase sunt importate în țara noastră din România, 30 la sută din Ucraina, 20% din Turcia, China, India și restul din alte țări precum Franța, Spania, Germania, Polonia și Slovenia.

Criza medicamentelor este resimțită în multe țări ale lumii din cauza pandemiei de coronavirus care a afectat producția farmaceutică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agentia medicamentului #medicamente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.