Mai puțină birocrație la ANSA. A fost stabilit un nou regulament privind normele de certificare sanitară veterinară

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a aprobat un nou regulament privind stabilirea normelor de certificare sanitară veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar de stat. Potrivit Agenției, prevede un șir de norme care vin să elimine birocrația excesivă.

Noul regulament prevede schimbări pentru certificarea produselor de origine animalieră, miere, lapte și pește.

Conform noului regulament, vor fi excluse prevederile privind recertificarea sanitară veterinară a produselor importate și certificarea sanitară veterinară a produselor prelucrate de origine animală.

De asemenea, va fi posibilă certificarea electronică a animalelor de către medicii veterinari care vor autoriza mișcarea din exploatația de origine către exploatația de destinație a bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor și caprinelor, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat Registrul de Stat al animalelor, fără a mai fi necesare alte certificării suplimentare.

Printre alte modificări se regăsesc:

familiile de albine vor fi supuse mișcării în interiorul țării doar însoțite de pașaportul prisăcii, fără a mai fi necesare alte certificări suplimentare;
mierea de albine și produsele apicole de la exploatațiile apicole se vor expedia către unitățile de colectare/procesare însoțite de copia pașaportului prisăcii și declarația pe propria răspundere a apicultorului, fără a mai fi necesar certificatul sanitar veterinar;
laptele crud de la fermele de animale/centrul de colectare va fi însoțit doar de o declarație pe propria răspundere pentru lapte crud, eliberată de către administratorul exploatației sau altă persoană responsabilă (medicul veterinar), fără a mai fi necesar certificatul sanitar veterinar;
peștele viu va putea fi relocat către alte unități acvatice sau comercializat doar dacă este însoțit de un certificat sanitar-veterinar, eliberat de medicul veterinar responsabil de unitatea acvatică de proveniență. La fel, comercianții vor trebui să verifice permanent dacă peștele viu destinat consumului uman este într-adevăr viu și vor avea obligația să înlăture din comerț exemplarele de pește care nu mai prezintă semne de vitalitate;
operatorii din sectorul alimentar (cu excepția unităților de sacrificare a animalelor) nu vor mai suporta cheltuieli suplimentare pentru certificarea sanitară veterinară, deoarece certificarea va fi asigurată de către medicii veterinari ai unităților respective.

Regulamentul de stabilire a normelor de certificare sanitară veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar de stat va intra în vigoare după expirarea a 31 de zile din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#certificare #regulament #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.