Mai puțină birocrație la ANSA. A fost stabilit un nou regulament privind normele de certificare sanitară veterinară

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a aprobat un nou regulament privind stabilirea normelor de certificare sanitară veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar de stat. Potrivit Agenției, prevede un șir de norme care vin să elimine birocrația excesivă.

Noul regulament prevede schimbări pentru certificarea produselor de origine animalieră, miere, lapte și pește.

Conform noului regulament, vor fi excluse prevederile privind recertificarea sanitară veterinară a produselor importate și certificarea sanitară veterinară a produselor prelucrate de origine animală.

De asemenea, va fi posibilă certificarea electronică a animalelor de către medicii veterinari care vor autoriza mișcarea din exploatația de origine către exploatația de destinație a bovinelor, porcinelor, cabalinelor, ovinelor și caprinelor, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat Registrul de Stat al animalelor, fără a mai fi necesare alte certificării suplimentare.

Printre alte modificări se regăsesc:

familiile de albine vor fi supuse mișcării în interiorul țării doar însoțite de pașaportul prisăcii, fără a mai fi necesare alte certificări suplimentare;
mierea de albine și produsele apicole de la exploatațiile apicole se vor expedia către unitățile de colectare/procesare însoțite de copia pașaportului prisăcii și declarația pe propria răspundere a apicultorului, fără a mai fi necesar certificatul sanitar veterinar;
laptele crud de la fermele de animale/centrul de colectare va fi însoțit doar de o declarație pe propria răspundere pentru lapte crud, eliberată de către administratorul exploatației sau altă persoană responsabilă (medicul veterinar), fără a mai fi necesar certificatul sanitar veterinar;
peștele viu va putea fi relocat către alte unități acvatice sau comercializat doar dacă este însoțit de un certificat sanitar-veterinar, eliberat de medicul veterinar responsabil de unitatea acvatică de proveniență. La fel, comercianții vor trebui să verifice permanent dacă peștele viu destinat consumului uman este într-adevăr viu și vor avea obligația să înlăture din comerț exemplarele de pește care nu mai prezintă semne de vitalitate;
operatorii din sectorul alimentar (cu excepția unităților de sacrificare a animalelor) nu vor mai suporta cheltuieli suplimentare pentru certificarea sanitară veterinară, deoarece certificarea va fi asigurată de către medicii veterinari ai unităților respective.

Regulamentul de stabilire a normelor de certificare sanitară veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar de stat va intra în vigoare după expirarea a 31 de zile din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#certificare #regulament #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.