Republica Moldova devine grânarul Europei! Fermierii au exportat cereale în sumă de 370 milioane de dolari

13 Feb. 2023, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Feb. 2023, 10:46 // Actual //  bani.md

Urmare a recoltei bogate de cereale din anul 2021, Republica a reușit să aibă exporturi fabuloase de cereale. Livrările au constituit 370 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Exporturile de cereale au fost de 11,67% din totalul livrărilor de mărfuri și produse și 2,69% din PIB. Republica Moldova se află pe locul șapte în topul țărilor exportatoare din totalul de 13.

Potrivit datelor instituției financiare, la nivel național, cel mai mare exportator de cereale din regiune a fost Ucraina, cu exporturi de 11,8 miliarde USD în 2021, urmată de Rusia (exporturi de 9,2 miliarde USD). Printre exportatorii mijlocii din regiune s-au numărat România (exporturile de 4,3 miliarde USD), Bulgaria (2 miliarde USD) și Serbia (0,9 miliarde USD). S-au remarcat și alte trei țări – Turcia, Moldova și Grecia – cu vânzări externe de cereale între 0,3 miliarde USD și 0,5 miliarde USD în 2021. Restul țărilor – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat exporturi marginale de cereale ca fiind locale producția este destinată în principal pieței interne.

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din clasament. Un exemplu remarcabil este Ucraina. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din totalul exporturilor Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării în 2021. Moldova a urmat exemplul, cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor.

S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

În ceea ce privește contribuția economică a producției de cereale, măsurată prin excedentul comercial al sectorului în raport cu PIB, Ucraina se evidențiază clar, cu o rată de 5,9% în 2021. Moldova și Bulgaria se bazează, de asemenea, puternic pe cereale excedent comercial de cereale pentru generarea de valută, deoarece excedentul lor comercial a atins 2,5%, respectiv 2,4% din PIB, în 2021.

Ucraina a fost țara OCEMN cu cel mai mare exces producția de cereale, cu un raport de dependență de import de -241,9%, adică exporturile sale nete au depășit de 2,4 ori intern cerere. Bulgaria s-a clasat pe locul al doilea, cu exporturile nete de cereale depășind de 1,6 ori cererea internă. Acestea doua țările au fost urmate la mare distanță de exportatorii neți de cereale rămași din regiune – Rusia, Serbia, Moldova și România.

În ceea ce privește anul 2022, fermierii moldoveni au fost grav afectați de secetă. Producția agricolă a înregistrat cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.