Republica Moldova devine grânarul Europei! Fermierii au exportat cereale în sumă de 370 milioane de dolari

Urmare a recoltei bogate de cereale din anul 2021, Republica a reușit să aibă exporturi fabuloase de cereale. Livrările au constituit 370 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Exporturile de cereale au fost de 11,67% din totalul livrărilor de mărfuri și produse și 2,69% din PIB. Republica Moldova se află pe locul șapte în topul țărilor exportatoare din totalul de 13.

Potrivit datelor instituției financiare, la nivel național, cel mai mare exportator de cereale din regiune a fost Ucraina, cu exporturi de 11,8 miliarde USD în 2021, urmată de Rusia (exporturi de 9,2 miliarde USD). Printre exportatorii mijlocii din regiune s-au numărat România (exporturile de 4,3 miliarde USD), Bulgaria (2 miliarde USD) și Serbia (0,9 miliarde USD). S-au remarcat și alte trei țări – Turcia, Moldova și Grecia – cu vânzări externe de cereale între 0,3 miliarde USD și 0,5 miliarde USD în 2021. Restul țărilor – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat exporturi marginale de cereale ca fiind locale producția este destinată în principal pieței interne.

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din clasament. Un exemplu remarcabil este Ucraina. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din totalul exporturilor Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării în 2021. Moldova a urmat exemplul, cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor.

S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

În ceea ce privește contribuția economică a producției de cereale, măsurată prin excedentul comercial al sectorului în raport cu PIB, Ucraina se evidențiază clar, cu o rată de 5,9% în 2021. Moldova și Bulgaria se bazează, de asemenea, puternic pe cereale excedent comercial de cereale pentru generarea de valută, deoarece excedentul lor comercial a atins 2,5%, respectiv 2,4% din PIB, în 2021.

Ucraina a fost țara OCEMN cu cel mai mare exces producția de cereale, cu un raport de dependență de import de -241,9%, adică exporturile sale nete au depășit de 2,4 ori intern cerere. Bulgaria s-a clasat pe locul al doilea, cu exporturile nete de cereale depășind de 1,6 ori cererea internă. Acestea doua țările au fost urmate la mare distanță de exportatorii neți de cereale rămași din regiune – Rusia, Serbia, Moldova și România.

În ceea ce privește anul 2022, fermierii moldoveni au fost grav afectați de secetă. Producția agricolă a înregistrat cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.