Republica Moldova devine grânarul Europei! Fermierii au exportat cereale în sumă de 370 milioane de dolari

13 Feb. 2023, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Feb. 2023, 10:46 // Actual //  bani.md

Urmare a recoltei bogate de cereale din anul 2021, Republica a reușit să aibă exporturi fabuloase de cereale. Livrările au constituit 370 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Exporturile de cereale au fost de 11,67% din totalul livrărilor de mărfuri și produse și 2,69% din PIB. Republica Moldova se află pe locul șapte în topul țărilor exportatoare din totalul de 13.

Potrivit datelor instituției financiare, la nivel național, cel mai mare exportator de cereale din regiune a fost Ucraina, cu exporturi de 11,8 miliarde USD în 2021, urmată de Rusia (exporturi de 9,2 miliarde USD). Printre exportatorii mijlocii din regiune s-au numărat România (exporturile de 4,3 miliarde USD), Bulgaria (2 miliarde USD) și Serbia (0,9 miliarde USD). S-au remarcat și alte trei țări – Turcia, Moldova și Grecia – cu vânzări externe de cereale între 0,3 miliarde USD și 0,5 miliarde USD în 2021. Restul țărilor – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Macedonia de Nord – au raportat exporturi marginale de cereale ca fiind locale producția este destinată în principal pieței interne.

Nivelul de importanță al industriei cerealelor pentru economia generală variază între țările din clasament. Un exemplu remarcabil este Ucraina. Cerealele au reprezentat aproximativ 1/5 din totalul exporturilor Ucrainei și au fost echivalente cu 6% din PIB-ul țării în 2021. Moldova a urmat exemplul, cerealele au reprezentat 11,7% din totalul exporturilor.

S-au remarcat și alte trei țări – România, unde cerealele au reprezentat 4,9% din totalul exporturilor în 2021, Bulgaria (4,8%) și Serbia (3,6%).

În ceea ce privește contribuția economică a producției de cereale, măsurată prin excedentul comercial al sectorului în raport cu PIB, Ucraina se evidențiază clar, cu o rată de 5,9% în 2021. Moldova și Bulgaria se bazează, de asemenea, puternic pe cereale excedent comercial de cereale pentru generarea de valută, deoarece excedentul lor comercial a atins 2,5%, respectiv 2,4% din PIB, în 2021.

Ucraina a fost țara OCEMN cu cel mai mare exces producția de cereale, cu un raport de dependență de import de -241,9%, adică exporturile sale nete au depășit de 2,4 ori intern cerere. Bulgaria s-a clasat pe locul al doilea, cu exporturile nete de cereale depășind de 1,6 ori cererea internă. Acestea doua țările au fost urmate la mare distanță de exportatorii neți de cereale rămași din regiune – Rusia, Serbia, Moldova și România.

În ceea ce privește anul 2022, fermierii moldoveni au fost grav afectați de secetă. Producția agricolă a înregistrat cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021.

Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 16:50 // Actual //  Ursu Victor

Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Svetlana Cerović, în cadrul căreia au fost discutate situația fiscal-bugetară, reformele economice și măsurile necesare pentru consolidarea finanțelor publice.

Premierul a declarat că discuția cu reprezentanta FMI a fost una „foarte directă și deschisă”, iar Guvernul este hotărât să reducă dezechilibrul bugetar, chiar dacă acest lucru va presupune adoptarea unor decizii dificile.

„Am vorbit fără ocolișuri despre situația bugetară și despre ce avem de făcut pentru a o îmbunătăți. Suntem hotărâți să reducem dezechilibrul bugetar și știm că asta va cere inclusiv decizii curajoase”, a declarat Tofan.

Printre măsurile discutate se numără reforma fiscală, reducerea costurilor administrative ale statului, simplificarea și comasarea unor structuri și agenții care se suprapun sau nu mai sunt eficiente.

Premierul a vorbit și despre necesitatea unei administrări mai eficiente a patrimoniului public. Potrivit lui, companiile de stat trebuie să devină mai eficiente, iar în cazurile în care statul nu are un motiv clar să rămână proprietar, pot fi lansate procese de privatizare transparente și competitive.

Guvernul mizează ca asemenea privatizări să atragă investiții private și să contribuie la creșterea productivității economiei.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost costul ridicat al finanțării statului. Tofan și reprezentanta FMI au analizat modalități de gestionare mai eficientă a datoriei publice, inclusiv prin folosirea mai bună a surselor externe de finanțare și reducerea costurilor asociate deservirii datoriei.

„Disciplina bugetară nu este un scop în sine. Avem nevoie de ea pentru a putea investi mai mult acolo unde contează – în oameni, infrastructură și dezvoltarea economiei – fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a declarat premierul.

Părțile au convenit să continue dialogul dintre Guvern și FMI, inclusiv prin utilizarea expertizei Fondului în elaborarea și implementarea reformelor.

„Avem nevoie de parteneri care să ne ajute cu expertiză, dar deciziile și responsabilitatea pentru reforme ne aparțin”, a mai spus Tofan.

Anterior, Republica Moldova a ajuns la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu Fondul Monetar Internațional a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, pe fondul neîndeplinirii mai multor angajamente, inclusiv în domeniul disciplinei fiscal-bugetare și al controlului cheltuielilor publice.