Guvernul Recean – 40% sunt femei

Miniștri noi

Noul Guvern are patru miniștri noi. Șase dintre cei 15 membri ai cabinetului sunt femei. Din noul Executiv nu mai face parte fostul vicepremier Andrei Spînu, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco și ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu mai face parte și domeniul energetic. Există un minister separat al Energiei, care este condus de Victor Parlicov, care a deținut în perioada 2010-2014 funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Ministru al Infrastructurii este Lilia Dabija, fostul secretar general al instituției publice. Ea a activat în trecut și ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale printre care și Banca Mondială.

Veronica Sirețeanu-Vragaleva este noul ministru al Finanțelor. Ea a mai deținut funcții de conducere în domeniul economic și a fost și secretar de stat în cadrul ministerului.

Veronica Mihailov-Moraru este noul ministru al Justiției. Ea a fost, începând cu anul 2021, secretar de stat în același minister. Este avocat de profesie și președinte al Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților.

Și-au păstrat fotoliile

Zece dintre miniștri din vechiul cabinet și-au pătrat portofoliile. Astfel, Alexei Buzu ministru al Muncii, Ala Nemerenco ministru a Sănătății, Dumitru Alaiba, ministru al Economiei, iar Anatol Nosatîi, ministru al Apărării.

De asemenea, Vladimir Bolea ministru al Agriculturii, Rodica Iordanov la Mediu, Anatolie Topală Educație, iar Nicu Popescu, Ala Revenco și Sergiu Prodan la Externe, Interne și Cultură.

Oleg Serebrean a rămas vicepremier pentru reintegrare, iar Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii a preluat și fotoliul de vicepremier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.