Nou delir la televiziunea rusă de stat: ”Cine îl va înlocui pe Biden dacă noi îl omorâm?”

Președintele SUA, Joe Biden, a fost ținta unor noi atacuri la televiziunea de stat rusă, relatează La Libre.

Subiectul abordat a fost vizita făcută de Biden la Kiev, pe care unii au văzut-o ca pe o ”palmă usturătoare” pe obrazul președintelui rus, Vladimir Putin.

În timpul dezbaterii la televiziunea de stat, jurnaliștii pro-Putin au vorbit despre asasinarea președintelui american.
”Preşedintele Putin poate fi ameninţat în aşa fel?”, a întrebat prezentatoarea Olga Skabeieva, exprimându-şi neînțelegerea față de faptul că Moscova i-a permis liderului de la Casa Albă să viziteze Ucraina.
În replică, un specialist militar a spus că rușii s-ar fi putut ocupa de Joe Biden, însă asta ar fi fost o ”reacție excesivă”.

”Cine îl va înlocui pe Biden dacă noi îl omorâm? Kamala Harris. Biden, în ciuda pretinsei sale demenţe, mai este în stare să judece. Harris nu are nicio limită”, a adăugat el, potrivit Adevărul.

Olga Skabeieva a solicitat Kremlinului să nu mai adopte o poziție atât de ”pașnică” față de Occident. ”Președintele Putin a sugerat că adevăratul război nu a început încă. Ce mai așteptăm?”, a declarat propagandista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Biden #TV #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi