Fabricile de armament din Rusia lucrează non-stop. Medvedev: Extindem producţia, şi introducem cele mai noi tehnologii

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat că fabricile din ţară lucrează non-stop pentru a răspunde creşterii exponenţiale a comenzilor de armament, el ironizând ideea că forţele ruse rămân fără rachete, transmite sâmbătă, 25 februarie, Reuters.

Potrivit lui Medvedev, Rusia şi-a sporit ‘de zeci de ori’ producţia militară în unele fabrici şi studiază cu atenţie armele trase de partea ucraineană, în scopul de a obţine un avantaj.
Rusia şi-a turat intens producţia de armament anul trecut, în timp ce forţele sale au consumat cantităţi imense de muniţie în Ucraina şi mii de vehicule blindate au fost distruse sau capturate.

Un think-tank occidental a scris săptămâna trecută că Rusia a pierdut cam jumătate din tancurile cele mai moderne şi face eforturi să le înlocuiască. Oficiali ucraineni şi occidentali au spus că Moscova este pe terminate cu stocul de anumite tipuri de rachete şi că sancţiunile occidentale îi afectează capacitatea de a reface stocul de arme ghidate care se bazează pe microcipuri importate.

‘Este amuzant să auzim fanteziile Kievului cum că ”rachetele s-au epuizat” în Rusia sau ”producţia s-a oprit”. Realitatea i-a convins de contrariul – încă nu îşi pot reveni din şoc’, afirmă Medvedev într-un articol publicat sâmbătă în revista lunară Apărarea Naţională.

‘Nu doar că extindem producţia, dar şi introducem cele mai noi tehnologii, perfecţionându-le literalmente ”din mers”, a adăugat el.

Medvedev este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei şi a fost numit în decembrie adjunct al preşedintelui Vladimir Putin în Comisia militaro-industrială care supervizează industria de apărare.

Fabricile acestei industrii ‘fac faţă deplin’ comenzilor sporite din partea statului, a insistat el.

‘Apropo, am studiat de asemenea destul de bine armele inamicului care au fost luate ca trofee şi dezmembrate până la ultimul şurub în birourile noastre de proiectare militară’, a adăugat el.

‘Am extras o mulţime de lucruri utile pentru noi – am întors experienţa inamicului spre avantajul nostru’, a mai spus Medvedev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #productie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.