Ucraina confirmă că a masat trupe la granița cu Transnistria. Explicațiile Kievului cu privire la atacul Rusiei

Kievul a admis luni, 27 februarie, că a trimis de-a lungul frontierei cu Transnistria, provincie separatistă din Republica Moldova, un număr ”adecvat” de trupe, relatează Unian.

Șefa centrului de presă al Forțelor ucrainene de Apărare din Sud, Natalia Gumeniuk, a precizat că decizia a fost luată pentru a preveni un eventual atac al trupelor ruse.
Ea a precizat că numărul soldaților este ”adecvat amenințării” și că aceștia sunt pregătiți să dea un răspuns puternic în cazul unor tentative de pătrundere.

”Din punct de vedere militar, putem lua în considerare amenințările din direcția bielorusă și transnistreană, dar cât de reale sunt ele? Sunt mai degrabă amenințări ipotetice, ceea ce înseamnă că sunt posibile într-un anumit set de circumstanțe, dar este puțin probabil să se materializeze. Pentru a deschide frontul, ei au nevoie de un sprijin suplimentar, dar nu au de unde-l obține”, a precizat Gumeniuk.

Ea a exclus posibilitatea ca Armata Rusă să efectueze un desant în Transnistria, subliniind că acest lucru ar presupune traversarea spațiului aerian al Ucrainei sau al unei țări NATO (România).

”Cine le va permite să facă acest lucru?”, a întrebat retoric Gumeniuk.

Precizarea Kievului vine la câteva zile după ce Kremlinul a acuzat Ucraina că se pregătește să atace trupele ruse din Transnistria. În replică, președintele Volodimir Zelenski a răspuns că țara sa, față de Rusia, respectă integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soldați #transnistria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.