Separatiștii de la Tiraspol au înădușit transporturile! Companiile din dreapta Nistrului

Regimul separatist de la Tiraspol, din multele rele pe care le-a făcut acolo, practic a distrus tot ce înseamnă ramura transportului din regiune. Cetățenii, dar în mod special agenții economici din stânga Nistrului, utilizează astăzi transportul din partea dreaptă a Nistrului, constată economistul Veaceslav Ioniță în emsiunea săptămânală „analize economice”.

Potrivit lui, fără transportul de mărfuri asigurat de companiile din dreapta Nistrului, regiunea separatistă nu are nici o posibilitate de a realiza comerțul internațional. De aceea, estimăm că în 2022 volumul transportului de mărfuri este de circa 8,1 miliarde de tone km. Dar acest volum, în proporție de 97% este asigurat de către companiile din dreapta Nistrului.

„În stânga Nistrului pe domeniul transporturilor a dispărut viața economică. Această izolare a regiunii transnistrene a dus la falimentarea ramurii de transport, care este un indicator al dezvoltării și al bunăstării. Dacă nu se duc mărfuri, dacă nu circulă oamenii, înseamnă că economia este moartă, înseamnă că nu se întâmplă nimic acolo”, a afirmat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranport #tiraspol #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.