O fabrică de aluminiu din Europa se închide. Criza energetică a lovit sectorul

Încă o fabrică de aluminiu din Europa îşi închide porţile, o nouă dovadă a pagubelor provocate de o criză energetică ce a lovit sectorul industrial european şi a diminuat livrările de materii prime vitale, transmite Bloomberg.

Firma Speira Gmbh a anunţat că a decis să închidă fabrica de aluminiu de la Rheinwork (Germania) în cursul acestui an, din cauza provocărilor de pe piaţa energetică.

Aluminiul este unul dintre metalele a cărui producţie necesită un mare consum de energie şi capacităţile europene de producţie a aluminiului s-au redus cu peste jumătate de la debutul crizei energetice. Multe fabrici de aluminiu şi-au redus producţia în timp ce altele, precum uzina pe care grupul norvegian Norsk Hydro ASA o are în Slovacia şi cea a grupului Alcoa Corp. de la San Ciprian (Spania), au încetat complet producţia.

La fel ca şi acele fabrici, topitoria Speira din Germania va fi plasată într-un program de mentenanţă pe termen lung şi ar putea fi redeschisă dacă datele economice se vor îmbunătăţi, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Însă, repornirea unei fabrici de aluminiu este un proces lent şi costisitor şi unele fabrici de aluminiu din Europa care au fost închise cu prilejul crizelor precedente nu au mai fost repornite niciodată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Speira Gmbh #fabrica de aluminiu #criza energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.