Fabulos! România are 91.500 de milionari în dolari. Doar 2%, sunt superbogați cu averi de 30 de milioane de dolari

România are aproape 91.500 de milionari în dolari, adică persoane a căror avere depăşeşte pragul de un milion de dolari, arată o analiză a companiei Knight Frank, citată de Ziarul Financiar.

Numărul lor a scăzut uşor în 2021, al doilea an de pandemie şi ultimul pentru care există date publice. Spre comparaţie, în 2020 erau aproape 93.000 de persoane cu statut de miilionari.

Totuşi se remarcă o creştere accelerată a acestui număr în ultimii cinci ani (2016-2021), trend care va continua şi în perioada care va urma (2021-2026), semn că vor fi alţi aproape 50.000 de oameni a căror avere va depăşi acest prag psihologic de 1 milion de dolari.

De asemenea, numărul românilor consideraţi foarte bogaţi creşte, dublându-se în ultimii cinci ani, mai exact între 2016 şi 2021 (cele mai recente date). Mai mult, în următorii cinci ani, deci până în 2026, estimările arată că alţi aproape 700 de români vor intra în acest club select.

Conform Knight Frank, sunt consideraţi a fi foarte bogaţi (ultra-high net-worth individuals – UHNWIs) acei oameni care au o avere de peste 30 de milioane de dolari. Studiul Global Wealth Sizing Model analizează câţi oameni foarte bogaţi există în fiecare dintre ţările lumii şi, aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi se găsesc în SUA (210.000), China (99.000) şi Japonia (31.000), unele dintre cele mai puternice economii ale lumii. Vin apoi Franţa sau Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #milionari #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.