Scumpirile nu-i sperie pe pofticioşii de aripioare KFC! Prognoze optimiste pentru afacerea fast-food a lui Recean

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și Republica Moldova, estimează că în 2023 vânzările din restaurante vor depăşi 320 mil. euro, echivalentul unei creşteri de 21% faţă de 2022, în timp ce EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) normalizată este preconizată să crească cu 58%, până la 32,5 mil. euro.

Totodată, profitul net normalizat va înregistra o creştere cu 88% faţă de anul precedent, potrivit bugetului pe 2023, care urmează să fie supus aprobării în Adunarea Generală Ordinară anuală a Acţionarilor din 27 aprilie.

“Suntem încrezători că tendinţa pozitivă pe care am observat-o în activitatea noastră în ultimul an va continua şi în 2023. Chiar dacă se preconizează o tendinţă de scădere a inflaţiei şi a creşterii preţurilor faţă de anul trecut, nu putem ignora faptul că şi acest an va fi unul provocator pentru companii şi consumatori, iar adaptarea la noile realităţi economice rămâne esenţială pentru a ne menţine competitivi şi sustenabili pe termen lung,” spune Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group, citat de Ziarul Financiar.

Anul trecut grupul KFC a încheiat anul 2022 cu vânzări consolidate de 1,3 miliarde lei românești (264 milioane de euro), o creștere de 32% față de 2021, cel mai ridicat nivel înregistrat de Grup până acum.

Vânzările generate în T4 2022 în România au contribuit cu 315,6 milioane lei, Italia cu 48,5 milioane lei, în timp ce Republica Moldova a atins un reper istoric, rezultatele trimestrului depășind 5,1 milioane lei echivalentul a 1 milion de euro.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Declarația de avere a lui Dorin Recean menționează dividende de peste 35.000 euro încasate în 2021 de la US Food Network SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fast-food #KFC #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.