Schimbări de cadre printre separatiștii ruși: Putin l-a recompensat pe „premierul” din Donețk cu o funcție în Siberia

Guvernul așa-zisei „Republici Populare Donețk” proclamate de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei și-a dat demisia după ce Vladimir Putin l-a transferat pe premierul său într-o funcție din Siberia, relatează Interfax.

„După ce președintele l-a numit pe Vitalii Hoțenko în regiunea Omsk și, în consecință, Vitalii Pavlovici [Hoțenko] a fost eliberat din funcția de prim-ministru al guvernului Republicii Populare Donețk, guvernul a demisionat oficial”, a anunțat Denis Pușilin, liderul separatiștilor din Donețk.

El a precizat că demisia este doar o chestiune de natură administrativă și că guvernul va continua să își exercite atribuțiile până la numirea unui nou cabinet.

Vladimir Putin l-a numit joi pe Hoțenko în funcția de guvernator interimar al regiunii Omsk din sudul Siberiei după ce anteriorul guvernator, Alexandr Burkov, și-a dat demisia.

Născut în 1986 în orașul ucrainean Dnipro, Hoțenko și-a făcut studiile la Moscova, stabilindu-se în Rusia după destrămarea URSS și ocupând în ultimul deceniu mai multe funcții în cadrul aparatului de stat rus.

Șeful guvernului din Donețk a fost rănit alături de Dmitri Rogozin

Hoțenko a ocupat funcția de premier al așa-zisei „Republici Populare Donețk” din luna iunie a anului trecut, fiind votat în funcție de adunarea legislativă creată de separatiștii pro-ruși aici cu susținerea Moscovei.

El a fost rănit în timpul atacului ucrainean din luna decembrie a anului trecut care l-a vizat pe fostul vicepremier rus și șef al Roscosmos Dmitri Rogozin în timpul unei vizite pe care acesta a efectuat-o în Donețk. Se crede că alți doi oficiali ruși au murit în urma atacului.

Rogozin pare să își fi redus la minimum aparițiile în spațiul public din Rusia în urma acestui atac, deși a postat o fotografie de pe patul de spital după ce a fost operat, clamând eventuala „victorie finală” a Rusiei în războiul declanșat de Putin.

Rogozin, care a fost înlocuit de Vladimir Putin de la conducerea Roscosmos la jumătatea lunii iulie, a fost rănit în noaptea de 21 decembrie în urma bombardării restaurantului Shesh-Besh din Donețk, unde își sărbătorea ziua de naștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miscari #separatisti #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.