Schimbări de cadre printre separatiștii ruși: Putin l-a recompensat pe „premierul” din Donețk cu o funcție în Siberia

Guvernul așa-zisei „Republici Populare Donețk” proclamate de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei și-a dat demisia după ce Vladimir Putin l-a transferat pe premierul său într-o funcție din Siberia, relatează Interfax.

„După ce președintele l-a numit pe Vitalii Hoțenko în regiunea Omsk și, în consecință, Vitalii Pavlovici [Hoțenko] a fost eliberat din funcția de prim-ministru al guvernului Republicii Populare Donețk, guvernul a demisionat oficial”, a anunțat Denis Pușilin, liderul separatiștilor din Donețk.

El a precizat că demisia este doar o chestiune de natură administrativă și că guvernul va continua să își exercite atribuțiile până la numirea unui nou cabinet.

Vladimir Putin l-a numit joi pe Hoțenko în funcția de guvernator interimar al regiunii Omsk din sudul Siberiei după ce anteriorul guvernator, Alexandr Burkov, și-a dat demisia.

Născut în 1986 în orașul ucrainean Dnipro, Hoțenko și-a făcut studiile la Moscova, stabilindu-se în Rusia după destrămarea URSS și ocupând în ultimul deceniu mai multe funcții în cadrul aparatului de stat rus.

Șeful guvernului din Donețk a fost rănit alături de Dmitri Rogozin

Hoțenko a ocupat funcția de premier al așa-zisei „Republici Populare Donețk” din luna iunie a anului trecut, fiind votat în funcție de adunarea legislativă creată de separatiștii pro-ruși aici cu susținerea Moscovei.

El a fost rănit în timpul atacului ucrainean din luna decembrie a anului trecut care l-a vizat pe fostul vicepremier rus și șef al Roscosmos Dmitri Rogozin în timpul unei vizite pe care acesta a efectuat-o în Donețk. Se crede că alți doi oficiali ruși au murit în urma atacului.

Rogozin pare să își fi redus la minimum aparițiile în spațiul public din Rusia în urma acestui atac, deși a postat o fotografie de pe patul de spital după ce a fost operat, clamând eventuala „victorie finală” a Rusiei în războiul declanșat de Putin.

Rogozin, care a fost înlocuit de Vladimir Putin de la conducerea Roscosmos la jumătatea lunii iulie, a fost rănit în noaptea de 21 decembrie în urma bombardării restaurantului Shesh-Besh din Donețk, unde își sărbătorea ziua de naștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miscari #separatisti #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina