Putin a eșuat în tentativa de distrugere a sistemului energetic ucrainean, susțin serviciile secrete britanice

Campania rusă de degradare a Sistemului Energetic Unit al Ucrainei (UES) în timpul iernii 2022-2023 a eșuat, potrivit serviciilor de informații britanice. Acestea au atras atenția asupra faptului că Federația Rusă desfășoară lovituri cu rază lungă din octombrie 2022, dar atacurile în masă au devenit rare de la începutul lunii martie 2023.

„Loviturile la scară mai mică (mai puțin de 25 de rachete) continuă, dar probabil că vor avea un impact mult mai mic asupra sistemului energetic național ucrainean”, a spus Ministerul britanic al Apărării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Raportul serviciilor secrete britanice spune că operatorii de rețea ucraineni continuă să cumpere transformatoare de schimb și alte componente critice. În același timp, transportul și instalarea acestor componente reprezintă o provocare logistică serioasă, în special transformatoarele de înaltă tensiune care cântăresc cel puțin 100 de tone.

„Situația energetică din Ucraina este pe cale să se îmbunătățească odată cu venirea vremii mai calde. Planificarea și pregătirea pentru iarna viitoare, cel mai probabil, au început deja”, au concluzionat serviciile de informații britanice.

„Ukrenergo” a eliminat toate restricțiile de rețea pentru consumatori și a oprit importul de energie electrică din străinătate. Și președintele consiliului de administrație al companiei, Volodimyr Kudritski, a spus că nu există nicio prognoză privind un deficit în sistemul energetic ucrainean pentru următoarele șase luni.

Ucraina va relua exportul de energie electrică către Europa

Ucraina va relua exportul de energie electrică către Europa după o pauză de şase luni cauzată de atacurile paralizante cu rachete ruseşti asupra infrastructurii ţării, a anunţat vineri ministrul Energiei, Gherman Galuşcenko.

„Reţeaua electrică ucraineană funcţionează de aproape două luni fără nicio restricţie de consum şi cu o rezervă de energie” electrică, a spus Galuşcenko într-un comunicat, în care mai precizează că reparaţiile au fost un succes.

Exportul surplusului de energie electrică ar oferi resurse financiare suplimentare pentru reconstrucţia infrastructurii energetice distruse şi deteriorate, a adăugat ministrul ucrainean.

S-a convenit un export de maximum 400 de megawaţi către reţeaua energetică europeană. Ucraina a fost conectată la reţea cu puţin timp înainte de începerea războiului. Cu toate acestea, cantitatea reală de energie electrică exportată va depinde de nevoile consumatorilor ucraineni, a spus Galuşcenko, adăugând că,”în mod incontestabil”, prioritatea rămâne piaţa internă a consumatorilor de energie electrică.
În pofida invaziei ruse declanşate în urmă cu mai bine de 13 luni, Ucraina a continuat să exporte energie electrică către Republica Moldova şi Uniunea Europeană din iunie până în octombrie, moment în care au început atacurile ţintite ale Rusiei asupra aprovizionării cu energie a Ucrainei.
În 2022, producţia de energie electrică în Ucraina a scăzut cu peste 27% din cauza războiului.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie, care se află sub controlul Rusiei din luna martie, a fost închisă în luna septembrie.

#Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.