Cablul electric pe sub mare din Azerbaidjan va duce lumină și în Republica Moldova

Cablul electric submarin ce urmează să lege Azerbaidjan și Georgia de România, pe sub Marea Neagră, va aduce energie electrică la prețuri accesibile în regiune, de care va putea beneficia și Republica Moldova, susține ministrul Energiei Victor Parlicov.

Potrivit discuțiilor cu ambasadorul Georgiei în Republica Moldova, Levan Diasamidz, la acest proiect, sprijinit de Uniunea Europeană, nici nu puteam visa cu 5-10 ani în urmă. Războiul din Ucraina a schimbat total situația din regiune, iar Rusia a pierdut toate instrumentele de influență în cazul statelor ex-sovietice.

Georgia are o experiență valoroasă în dezvoltarea hidroenergiei, inclusiv a centralelor mici și mijlocii. După realizarea investiției subacvatice, energia hidro din zona Caucaz ar putea fi utilă la echilibrarea pieței din Republica Moldova, a adăugat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cooperarea din sectorul energetic cu partea georgiană urmează să fie dezvoltată în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-georgiene de colaborare economică, care se va reuni pe data de 23-24 mai.

În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 66 USD pentru MW, iar 5% din necesar este asigurat de Nuclearelectrica din România la un preț de 90 de euro per MW/h.

#azerbaidajn #curent #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi