Cablul electric pe sub mare din Azerbaidjan va duce lumină și în Republica Moldova

Cablul electric submarin ce urmează să lege Azerbaidjan și Georgia de România, pe sub Marea Neagră, va aduce energie electrică la prețuri accesibile în regiune, de care va putea beneficia și Republica Moldova, susține ministrul Energiei Victor Parlicov.

Potrivit discuțiilor cu ambasadorul Georgiei în Republica Moldova, Levan Diasamidz, la acest proiect, sprijinit de Uniunea Europeană, nici nu puteam visa cu 5-10 ani în urmă. Războiul din Ucraina a schimbat total situația din regiune, iar Rusia a pierdut toate instrumentele de influență în cazul statelor ex-sovietice.

Georgia are o experiență valoroasă în dezvoltarea hidroenergiei, inclusiv a centralelor mici și mijlocii. După realizarea investiției subacvatice, energia hidro din zona Caucaz ar putea fi utilă la echilibrarea pieței din Republica Moldova, a adăugat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cooperarea din sectorul energetic cu partea georgiană urmează să fie dezvoltată în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-georgiene de colaborare economică, care se va reuni pe data de 23-24 mai.

În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 66 USD pentru MW, iar 5% din necesar este asigurat de Nuclearelectrica din România la un preț de 90 de euro per MW/h.

#azerbaidajn #curent #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.