S-a aflat de unde a fost procurată o parte din cantitatea de păcură utilizată de Termoelectrica

O parte din păcura utilizată de Termoelectrica în ultimele luni în calitate de combustibil alternativ a fost procurată din Kazahstan, a declarat ministrul Energiei Victor Parlicov la întâlnirea cu ambasadorul Kazahstanului în Republica Moldova, Almat Aidarbekov

În perioada 2022-2023 au fost importate peste 130 de mii de tone de păcură (din România- prin porturile Constanța și Galați și din Ucraina- prin portul Reni). Cea mai mare cantitate a fost transportată în luna ianuarie-februarie- 52 728 tone. În perioada august-decembrie 2022 au fost transportate peste 64 de mii de tone.

Anul trecut, pentru a face față crizei energetice, autoritățile Republicii Moldova a trecut Termoelectrica pe păcură în scopul reducerii volumelor de gaze.

În scopul asigurării necesarului de păcură pentru perioada rece a anului, Comisia pentru Situații Excepționale a decis la acea vreme că, SA „Termoelectrica” va achiziționa, prin negocieri directe, și va semna contracte de vânzare-cumpărare a păcurii, în cantitate de până la 190 mii tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kazahstan #păcură #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi