Sectorul energetic rusesc mai primește încă o lovitură: Putin a aprobat majorarea taxelor

Plafonul de preţ asupra exporturilor petroliere ruseşti, impus de G7, obligă Rusia să crească povara fiscală a producătorilor, dând încă o lovitură sectorului energetic care deja se chinuie să facă faţă sancţiunilor occidentale, titrează Financial Times.

În aprilie, Vladimir Putin a schimbat metoda de impozitare a companiilor petroliere prin stabilirea taxelor bazate pe preţul de referinţă internaţional al ţiţeiului Brent minus o reducere fixă, mai degrabă decât preţul Uralului, principalul ţiţei de export al ţării, care a fost tranzacţionat la un preţ mai mic în ultimele luni.

Mişcarea a fost gândită de Moscova pentru a aduce venituri suplimentare de până la 8 miliarde de dolari.

În primul trimestru al anului 2023, veniturile din impozitele ruseşti pe petrol şi gaze au scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inclusiv o scădere de 85% faţă de anul trecut în martie pentru produsele petroliere rafinate.

„Această schimbare pe care o fac este o dovadă importantă că veniturile lor s-au redus în mod semnificativ”, a declarat un oficial G7 pentru Financial Times. „Este cu siguranţă distructiv pentru industria lor”.
„Noul regim de taxare va reduce capacitatea de producţie viitoare a industriei ruseşti de petrol şi gaze luându-le banii care altfel ar putea fi folosiţi pentru investiţii în echipamente, explorare şi utilizarea zăcămintelor existente”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lovitură #taxe #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.