Sectorul energetic rusesc mai primește încă o lovitură: Putin a aprobat majorarea taxelor

Plafonul de preţ asupra exporturilor petroliere ruseşti, impus de G7, obligă Rusia să crească povara fiscală a producătorilor, dând încă o lovitură sectorului energetic care deja se chinuie să facă faţă sancţiunilor occidentale, titrează Financial Times.

În aprilie, Vladimir Putin a schimbat metoda de impozitare a companiilor petroliere prin stabilirea taxelor bazate pe preţul de referinţă internaţional al ţiţeiului Brent minus o reducere fixă, mai degrabă decât preţul Uralului, principalul ţiţei de export al ţării, care a fost tranzacţionat la un preţ mai mic în ultimele luni.

Mişcarea a fost gândită de Moscova pentru a aduce venituri suplimentare de până la 8 miliarde de dolari.

În primul trimestru al anului 2023, veniturile din impozitele ruseşti pe petrol şi gaze au scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inclusiv o scădere de 85% faţă de anul trecut în martie pentru produsele petroliere rafinate.

„Această schimbare pe care o fac este o dovadă importantă că veniturile lor s-au redus în mod semnificativ”, a declarat un oficial G7 pentru Financial Times. „Este cu siguranţă distructiv pentru industria lor”.
„Noul regim de taxare va reduce capacitatea de producţie viitoare a industriei ruseşti de petrol şi gaze luându-le banii care altfel ar putea fi folosiţi pentru investiţii în echipamente, explorare şi utilizarea zăcămintelor existente”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lovitură #taxe #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.