Cozile din faţa băncii de alimente din Boston se întind pe lungi­mea a două terenuri de fotbal în ultima vreme, numărul locuito­rilor care solicită sprijin depă­şind în unele zile nivelurile din cele mai negre perioade din pandemie, scrie Bloomberg.

Băncile de alimente din America sunt asaltate de cereri de ajutor de când beneficiarii susţinerii de urgenţă au suferit o dublă lovi­tu­ră: expirarea unei creşteri temporare a susţi­nerii din pandemie şi scumpirea dramatică a alimentelor.

Mult mai mulţi americani fac foamea în prezent decât la vârful susţinerii din pandemie. Aproximativ 24,6 milioane de adulţi nu au avut suficientă mâncare la începutul lunii aprilie, comparativ cu 16,7 milioane în aceeaşi lună a anului trecut.
Preţurile alimentelor au crescut mai mult decât cele ale oricărei alte categorii majore de costuri de consum cu excepţia energiei de la începutul pandemiei, împovărând în special americanii săraci.

Cifre naţionale referitoare la băncile de alimente nu sunt încă disponibile. Însă apelu­rile către 211 linii de ajutor comuni­tare în care se solicitau recoman­dări pri­vind bănci de alimente au con­semnat o creştere de 9,8% în perioada 1 martie-16 a­prilie comparativ cu perioada de două luni de dinaintea redu­cerii beneficiilor.

The Haymarket Regio­nal Food Pantry din Gaines­ville, Vir­gi­nia, a înregistrat o creş­tere de 90% a numărului de fa­mi­lii aflate în căutare de alimente.

Chiar şi cu ajutor din partea unei bănci de alimente, Niccole Cervanyk, manager de 45 de ani al unui magazin de discount şi mamă sin­gură din Colorado, spune că este nevoită să reducă gustările pe care obişnuia să le ofere copiilor săi pentru activităţile de după şcoală şi să facă economii pentru cină.

În Marea Britanie, discounterii câş­tigă din ce în ce mai mulţi cli­enţi în condiţiile în care inflaţia preţurilor alimentelor alcătui­tă din două cifre erodează bu­ge­tele gospodă­riilor.
Deşi majoritatea economiilor europene se confruntă cu dificultăţi similare cu războiul din Ucraina alimentând o criză a costurilor de trai, ineficienţele din agricultura şi industria procesării alimentelor consemnate în Ungaria, cât şi o devalorizare istorică a forintului fac ca inflaţia din această ţară să fie mai pronunţată decât în alte ţări din UE, arată Peter Virovacz, economist-şef la ING Ungaria.

Inflaţia din Marea Brita­nie se menţine ridicată, consu­matorii con­fruntându-se în mar­tie cu cea mai mare creştere a pre­ţurilor ali­mentelor din patru decenii. Retailerii se luptă să atragă cumpărătorii aflaţi în căutarea celor mai bune oferte, un număr în creştere dintre aceştia reorientându-se către produsele marcă privată.

Ouăle, laptele şi brânza înregistrează cele mai rapide scumpiri, potrivit datelor Kantar. Consumatorii se bazează pe liniile de mărci private ale supermarketurilor, vânzările aces­to­ra fiind în creştere puternică. Consumatorii vânează acum cele mai ieftine dintre cele mai ieftine produse.

Cea mai mare reţea de bănci de alimente din Marea Britanie a distribuit mai multă susţi­nere ca niciodată în ultimul an financiar, de­cembrie 2022 marcând anul cu cel mai ridicat nivel de activitate din istorie.

Cele 1.200 bănci de alimente care fac parte din Trussell Trust au distribuit aproape trei milioane de pachete cu mâncare în perioada aprilie 2022-martie 2023, în creştere cu 37% faţă de perioada similară anterioară şi peste dublul nivelului din urmă cu cinci ani. Pre­ţu­rile alimentelor din Marea Britanie au înre­gistrat o creştere record în ultimele 12 luni, însă retailerii văd ieftiniri la orizont, au anun­ţat recent reprezentanţii British Retail Con­sortium (BRC), potrivit Reuters.

În Polonia, din acelaşi motiv al scumpirilor extreme, nimeni nu mai cumpără produse alimentare la kilogram sau pachete. Feliile sunt noua măsură.

BRC, care reprezintă 5.000 de retaileri, a anunţat că preţurile alimentelor au urcat cu 15,7% de la începutul anului până în aprilie, cea mai mare creştere din 2005.

Preţurile alimentelor au crescut dramatic la nivelul întregii Europe în ultimele luni, însă în Ungaria rata scumpirilor a depăşit 45%, de două ori media UE.

„Nu cumpăr fructe. Avem cartofi de la municipalitate, aşa că nu trebuie să cumpărăm, dar ceapa s-a scumpit“, spune Magdolna Gozon, o pensionară în vâstă de 83 de ani. Aceasta nu mai cumpără produse lactate şi rar îşi permite carne şi mezeluri.
Astfel de scumpiri lovesc puternic în consumatorii maghiari, forţându-i să schimbe tipul de alimente pe care le cumpără şi cât din acestea îşi permit, iar cele mai mari companii regândesc ce oferă la vânzare, notează AP.

„Obiceiurile s-au schimbat clar, oamenii sunt foarte atenţi la ce cumpără. Am ajuns aproape în punctul unde cârnaţii şi şunca sunt considerate alimente de lux“, arată Szilvia Bukta, manager al unei măcelării.

Trebuie de asemenea să cumpărăm mai puţin din cauza preţurilor mari, adaugă aceasta.
Unele tipuri de alimente aproape şi-au dublat preţurile în ultimul an. Alimente de bază ca ouăle, laptele, untul şi pâinea costă cu 72-80% mai mult.

Deşi majoritatea economiilor europene se confruntă cu dificultăţi similare cu războiul din Ucraina alimentând o criză a costurilor de trai, ineficienţele din agricultura şi industria procesării alimentelor consemnate în Ungaria, cât şi o devalorizare istorică a forintului fac ca inflaţia din această ţară să fie mai pronunţată decât în alte ţări din UE, arată Peter Virovacz, economist-şef la ING Ungaria.

În Polonia, din acelaşi motiv al scumpirilor extreme, nimeni nu mai cumpără produse alimentare la kilogram sau pachete, scrie wyborcza.pl.

Feliile sunt noua măsură.
„La început mi-a fost ruşine că îmi permit doar cinci felii de şuncă, dar apoi m-am gândit că ar fi mai jenant dacă nepoţii mei vin să mă viziteze şi nu am ce să le ofer“, spune Halina, o pensionară în vârstă de 77 de ani din Lodz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!