Surpriza care îi așteaptă pe producători de fructe și legume moldoveni care exportă în Ucraina

Nimeni nu este fericit cu introducerea interdicțiilor de către Ucraina. Avem o relație foarte bună cu Kievul. Or, interdicția la exportul de cereale este una foarte bolnăvicioasă reieșind de situația din țara vecină, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Putere a patra” de la N4.

Ministrul a spus că în urma interdicțiilor, anunțate deja de Kiev ca răspuns la acțiunile Chișinăului, se vor vedea deja consecințele pentru ați agricultori din Republica Moldova.

„Este vorba de cei care exportă legume, fructe și anul trecut, de exemplu, a fost exportat pepene roșu, foarte multă ceapă în Ucraina. Interdicția aplicată de Kiev va lovi în alți agricultori și asta o să ne demonstreze ce înseamnă orice interdicție”, a punctat Bolea.

Bolea a precizat că interdicția temporară la cerealele ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova vine strict din interesele fermierilor, care au ajuns în pragul falimentului. Aceștia nu-și mai pot acoperi costurile de producție și achita dobânzile la credite. „Problema este costul mare de producție și prețul mic de vânzare”.

„Suntem țară exportatoare net de cereale, iar ponderea importurilor față de exporturi este nesemnificativă dar asta nu însemnă că lucrurile sunt roz pentru agricultori. Noi suntem partea a bazinului Mării Negre. Iar după începerea războiului s-au debusolat toate exporturile de cereale, inclusiv cele din UE. Până la începerea conflictului aproape 30% din exporturile de cereale din Republica Moldova ajungeau în România. Cu Turcia, de exemplu, aveam o cifră de afaceri de 860 milioane de dolari. Or, noi înțelegem că Turcia este implicată la nivel macro în coridoarele solidarității, ei percep și o taxă de 25% pentru aceste servicii. Vorbim de milioane de tone de cereale care rămân la ei și îndestulează piața, respectiv nu au nevoie să cumpere din Republica Moldova. Or, cereale ucrainene au ajuns în UE în locul cerealelor din Republica Moldova și evident acestea a dus la prăbușirea prețurilor”, a spus Bolea.

Potrivit lui Bolea, agricultorii ucraineni au fost cei care au salvat UE de majorarea prețurilor. „Este vorba de 500 de milioane de locuitori. Au avut de câștigat procesatorii, toți producătorii și crescători de animale. Dacă nu erau producătorii ucraineni, prețurile la alimente ar fi fost de trei-patru ori mai mari față de cât sunt în prezent”.

Kievul pregătește interdicția importurilor din Republica Moldova după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Chișinăul anunța ca va interzice cerealele ucrainene.

În cazul în care se va ajunge la interdicția importurilor, Republica Moldova va pierde peste 151 milioane de dolari din comerț. Potrivit datele Biroului de Statistică de la Kiev, anul trecut companiile moldovenești au livrat carburanți – 28 milioane de dolari, vin – 16 milioane de dolari, extracte de tanin (15 milioane USD), legume și legume procesate (16 milioane USD), nuci (15 milioane USD) și metale feroase (10 milioane USD).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #Cereale #companii #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.