Criza cafelei. Schimbările climatice vor reduce terenurile disponibile pentru producţia de cafea cu peste 50% 

16 Mai 2023, 05:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2023, 05:11 // Actual //  bani.md

Schimbările climatice vor reduce suprafeţele de teren disponibile pentru producţia de cafea cu 54% până în anul 2100, chiar şi în cazul în care creşterea temperaturilor globale va fi limitată la obiectivele convenite la nivel internaţional, conform unui nou raport, transmite luni DPA/PA Media.

Producătorii de cafea din Honduras până în Etiopia au declarat că suferă deja de pe urma destabilizării climei, iar organizaţia Christian Aid a solicitat guvernului britanic să intervină prin anularea datoriilor istorice şi strângerea de fonduri pentru acoperirea pierderilor şi daunelor provocate de climă, scrie Agerpres.

Potrivit calculelor organizaţiei, creşterea temperaturilor şi condiţiile meteorologice imprevizibile vor reduce suprafeţele de teren adecvate pentru producţia de cafea cu 54,4%, chiar dacă temperaturile globale sunt limitate la 1,5-2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Peste jumătate din cafeaua consumată în Marea Britanie provine din Brazilia şi Vietnam, două ţări deosebit de vulnerabile la schimbările climatice.

Vietnam a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istoria datelor sale meteorologice săptămâna trecută – 44,1 grade Celsius -, în timp ce ţările vecine au consemnat la rândul lor noi extreme.

Temperaturile în creştere, ca şi precipitaţiile neregulate, bolile, perioadele de secetă şi alunecările de teren provocate de schimbările climatice induse de om ameninţă să restrângă industria cafelei şi să îi sărăcească pe producători.

„Ca producător de cafea, aceasta este din ce în ce mai greu de produs. Şi da, asta are evident legătură cu schimbările climatice deoarece înainte plantam cafea şi se producea aproape de la sine”, a declarat o fermieră din Honduras, Yadira Lemus.

„În ceea ce priveşte schimbările climatice, vedem o creştere a temperaturilor. Vremea este mai greu de prezis. Înainte puteam să ne dăm seama care era iarnă şi care vară şi când să plantăm. Acum nu mai putem face asta. Nu mai putem pentru că se schimbă de la un al la altul şi nu mai este uşor de prezis. Cine putea să prevadă că urma să avem furtunile şi uraganele de anul trecut? Acum e o lipsă de ploaie. Suntem mult mai vulnerabili la astfel de tipuri de schimbări”, a spus ea.

Christian Aid a lansat acest avertisment într-un nou raport intitulat „Treziţi-vă şi mirosiţi cafeaua: Criza climatică şi cafeaua”, care face apel la anularea datoriilor „nedrepte” şi la sprijin financiar pentru ca fermierii să îşi diversifice mijloacele de trai.

Yitna Tekaligne, managerul din Etiopia al organizaţiei, a declarat: „Africanii reprezintă 17% din populaţia lumii, dar noi generăm doar 4% din emisiile de gaze cu efect de seră care au cauzat criza climatică. Totuşi, noi suntem cei care ducem greul în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice. Industria noastră a cafelei este cel mai important export al Etiopiei şi
generează locuri de muncă importante. Dar acum este ameninţată de schimbările climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra producţiei de cafea este vizibil, inclusiv printr-un nivel ridicat al ruginii frunzelor de cafea”.

„Sunt multe lucruri pe care guvernul Marii Britanii le poate face, începând cu utilizarea influenţei sale pentru a-i determina pe creditorii privaţi occidentali să anuleze datoriile celor mai sărace ţări ale lumii şi prin mobilizarea fondurilor vitale de care avem nevoie pentru a face faţă pierderilor şi pagubelor provocate ţării noastre de criza climatică”, a adăugat el.

David Taylor, director pentru politici în cadrul organizaţiei Fairtrade Foundation, a declarat: „Acest raport oportun de la Christian Aid evidenţiază ceea ce cultivatorii de cafea de la Fairtrade spun de ceva vreme: consecinţele catastrofale ale deteriorării climei le pun în pericol nu doar mijloacele de trai, ci şi viitorul culturii lor, atât de populară”.

„Comunităţile agricole au un rol esenţial în rezolvarea crizei climatice şi deţin expertiza necesară pentru a o aborda. Cu toate acestea, prea mulţi fermieri de cafea mici – în special cei care nu au protecţia financiară oferită de Fairtrade – pur şi simplu nu îşi permit să facă acest lucru, deoarece preţul pe care îl primesc pentru produsele lor este mult prea mic. Acest lucru este nedrept”, a adăugat Taylor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.