Ce avere trebuie să ai pentru a fi primit în clubul celor mai bogaţi oameni din lume

17 Mai 2023, 16:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mai 2023, 16:02 // Actual //  bani.md

Potrivit unui studiu realizat de Knight Frank, cei ce vor să se alăture clubului celor mai bogaţi oameni din lume au nevoie de cel puţin 12 milioane de dolari, cel puţin atunci când este vorba despre elita milionarilor şi milardarilor din Monaco, scrie Bloomberg, citat businessmgazin.ro.

Monaco este cunoscut drept unul dintre cele mai celebre paradisuri fiscale, unde impozitul pe venit, pe avere şi pe proprietate nu există.

După Monaco, Elveţia şi Austria sunt pe listă cu cele mai mari puncte de intrare în elita celor 1% cei mai bogaţi oameni, necesitând o avere de minimă care variază între 5 şi 6 milioane de dolari, potrivit Knight Frank Wealth Report 2023.

Când vine vorba de SUA, „taxa de intrare” se ridică la 5 milioane de dolari.

Constatările subliniază modul în care pandemia şi creşterea costurilor de trai măresc decalajul dintre naţiunile bogate şi cele sărace. Pragul de intrare pentru cei mai bogaţi din Monaco este de peste 200 de ori mai mare decât cei 57.000 de dolari necesari pentru a intra în rândul celor 1% în Filipine, care este una dintre cele mai slab clasate dintre cele 25 de locaţii analizate de Knight Frank.

Gospodăriile cu venituri mici din întreaga lume resimt povara inflaţiei, care le-a obligat să cheltuiască o parte mult mai mare din venituri pentru alimente şi locuinţe, potrivit Băncii Mondiale.

Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au adăugat aproape 600 de miliarde de dolari la averile lor combinate în acest an, potrivit Bloomberg Billionaires Index, iar fondatorul Meta Platforms Inc. Mark Zuckerberg a câştigat cel mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.