Mișcări tectonice în Moldova! Centură de gaz în jurul Chișinăului și integrarea pieței de curent în cea de peste Prut

România și Republica Moldova negociază proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, fiind elaborat un draft de Memorandum de înțelegere în acest sens, potrivit unui document guvernamental din România.

S-a discutat încă din ianuarie anul acesta ideea ca OPCOM să devină operatorul pieței de energie electrică din Republica Moldova.

″Din perspectiva securizării rutei de aprovizionare prin sud (gaze de proveniență azeră, volume de gaze disponibile la terminalele LNG din Grecia/Turcia), odată cu operaționalizarea interconectorului care leagă Grecia de Bulgaria, se deschid noi oportunități de aprovizionare a Republicii Moldova, prin tranzitarea României. Din punct de vedere al resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră, în contextul unei decizii favorabile de investiții în cel mai scurt timp, acestea vor juca un rol important la nivel regional, astfel încât gazele naturale din Marea Neagră ar putea fi valorificate atât pe piața din România, cât și pe piețele din regiune, inclusiv către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău″, se arată în documentul citat.

Astfel, s-a convenit preliminar să se realizeze lucrări complementare interconexiunii Iași – Ungheni – Chișinău, prin care să se asigure regimurile de debit și presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, să se analizeze posibilitatea creșterii capacității de transport a interconexiunii Iași – Ungheni, precum și extinderea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău, prin construcția unei conducte de transport gaze numită Centura Chișinăului.

Intenția este ca toate aceste proiecte să fie finalizate până la sfârșitul anului 2031.

″În domeniul energiei electrice, părțile convin: 1) Să realizeze proiectul Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiții de importanță strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălți și extinderea stației 400 kV Suceava și stației 400 kV Bălți; 2) Să armonizeze legislația primară și secundară privind regimul fiscal și vamal în aspectele referitoare la regulile pieței energiei electrice; 3) Să realizeze o interconexiune de comunicație pe linia electrică existentă 110 kV Huși – Cioara; 4) Să analizeze posibilitatea: a) realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluții pentru 2 România și Republica Moldova; b) preluării Î.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea Î.S. Moldelectrica în Piața de Echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.; c) cuplării piețelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operator al pieței de energie electrică desemnat din România, OPCOM SA″, se mai spune în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie