Moldovenii, sărăci lipiți pământului! Cu salariul mediu pot cumpăra cel mai mic volum de gaz din Europa

Populația Republicii Moldova poate cumpăra cea mai mică cantitate de gaz natural din Europa cu un salariu mediu, arată datele publicate de agenția de rating RIA.

Potrivit studiului, cu venit mediu poate cumpăra doar 421,7 metri cubi de gaz din salariul său, iar conform acestui indicator se află pe ultimul loc, 30, în Europa.

Pe penultimul loc se află vecina România, cu un indicator de 570,5 metri cubi. O altă vecină, Ucraina, în care există război, pur și simplu n-a fost inclusă în clasament de cercetătorii ruşi.

Lider al clasamentului este Kazahstanul. Un locuitor al acestei țări poate cumpăra aproape 10.000 de metri cubi de gaz cu un salariu mediu lunar. Pe locul doi se află Rusia, cu peste 7,5 mii de metri cubi. Belarus închide primele trei poziţii ale clasamentului – aproape 5 mii de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveni salariu mediu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) ale Rusiei au scăzut cu 3,4% în perioada ianuarie–octombrie 2025, ajungând la 25,2 milioane de tone metrice, potrivit datelor LSEG citate de Reuters. Totuși, în luna octombrie, livrările au crescut brusc, atingând un nivel record, datorită pornirii exporturilor de la noul proiect „Arctic LNG-2”.

În octombrie, livrările rusești de GNL au crescut cu 21% față de anul precedent, până la 3,4 milioane de tone, ceea ce reprezintă cel mai ridicat volum lunar înregistrat până acum. Comparativ cu luna septembrie, exporturile au urcat cu aproape 27%.

În pofida acestui vârf, exporturile de GNL rusesc către Europa au continuat să scadă semnificativ. În primele zece luni ale anului, livrările către statele europene s-au redus cu 17,9%, totalizând 11 milioane de tone. Doar în luna octombrie, exporturile spre Europa au coborât cu 21%, la 0,79 milioane de tone, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea livrărilor totale este pusă pe seama redirecționării fluxurilor către piețele asiatice, în special China și India, în timp ce Europa reduce treptat dependența energetică de gazul rusesc.