FMI lucrează la o platformă pentru monedele digitale ale băncilor centrale

Fondul Monetar Internaţional (FMI) lucrează la o platformă pentru monedele digitale ale băncilor centrale (CDBC) care să permită tranzacţii între ţări, a declarat luni directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

”CBDC-urile nu ar trebui să fie propuneri naţionale fragmentate… Pentru a avea tranzacţii mai eficiente şi mai echitabile avem nevoie de sisteme care conectează ţările: avem nevoie de interoperabilitate”, a declarat Georgieva la o conferinţă la care au participat băncile centrale africane, organizată la Rabat, în Maroc, potrivit Reuters.

”Din acest motiv, la FMI lucrăm la conceptul unei platforme globale CBDC”, a spus ea.

FMI doreşte ca băncile centrale să convină asupra unui cadru comun de reglementare pentru monedele digitale, care să permită interoperabilitatea globală.

Eşecul de a conveni asupra unei platforme comune ar crea un vid care ar fi probabil umplut de criptomonede, a subliniat Georgieva.

O CBDC este o monedă digitală controlată de banca centrală, în timp ce criptomonedele sunt aproape întotdeauna descentralizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #bănci #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat