Grigore Berzan și Adrian Blîndu la 10 LEI: Istorii cu Cașcaval, franciză, Eurovision, deschiderea terasei

Cheia succesului pentru fiecare afacere este diferită. De exemplu, fondatorii rețelei de magazine „Istorii cu Cașcaval” spun că le place să facă lucrurile „perfect” din prima încercare. Iar succesul, după cum recunosc antreprenorii, poate fi apreciat în funcție de recenziile clienților, care sunt foarte mulțumiți de deservirea și atmosfera de la „Istorii cu Cașcaval”.

Rețeaua de magazine „Istorii cu Cașcaval” a pregătit mai multe noutăți pentru amatorii de brânzeturi și vin. Despre deschiderea terasei și lansarea sistemului de franciză am discutat cu Grigore Brezan și Adrian Blîndu în cadrul emisiunii 10 LEI.

Acum, magazinul din sectorul Centru al Capitalei, strada Alexandru cel Bun 83, chiar în apropiere de strada pietonală, a deschis și o terasă pentru vizitatori, unde pofticioșii pot savura cașcavaluri aduse din Olanda, Franța, Elveția, Danemarca, Spania, Germania, Norvegia, Anglia, un pahar de vin și alte delicii.

În doi ani, Istorii cu Cașval s-a extins de la un singur magazin la patru și a lansat deja sistemul de franciză. Despre experiența lansării primului magazin, fondatorii au relatat într-un alt interviu Bani.md.

Cu o experiență de câțiva ani în acest domeniu, antreprenorii oferă și câteva sfaturi pentru cei care vor să lanseze o afacere.

„Noi suntem de părerea că afacerea trebuie să placă, să faci asta din plăcere. Trebuie să ai entuziasm, energie, să anu aveți frici dacă ați început. Totodată, nu trebuie să vă indrăgostiți de produsul vostru, să-l vedeți idealizat, să fiți autocritici. Și, nu în ultimul rând, să avem grijă de cifre, asta foarte mult contează”, îndeamnă Adrian Blîndu, membru al familiei „Istorii cu Cașcaval”.

La fel ca în orice afacere, există și provocări pe care antreprenorii trebuie să înfrunte. În cazul „Istorii cu Cașcaval” provocarea a fost gestionarea creșterii companiei.

„Din punctul meu de vedere cea mai mare provocare a fost gestionarea creșterii companiei. Am fost nevoiți să fim foarte atenți, să ne asigurăm că nu compromitem calitatea și deservirea, să nu dezamăgim oapeții noștri în primul rând, să rămânem la același nivel”, recunoaște Grigore Berzan.

Pentru mai multe detalii, urmăriți interviul integral.

#franciză #istorii cu cascaval #10 lei #istorie #interviu #afacere #Antreprenor #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.