Grigore Berzan și Adrian Blîndu la 10 LEI: Istorii cu Cașcaval, franciză, Eurovision, deschiderea terasei

20 Iun. 2023, 09:56
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
20 Iun. 2023, 09:56 // Interviu //  MD Bani

Cheia succesului pentru fiecare afacere este diferită. De exemplu, fondatorii rețelei de magazine „Istorii cu Cașcaval” spun că le place să facă lucrurile „perfect” din prima încercare. Iar succesul, după cum recunosc antreprenorii, poate fi apreciat în funcție de recenziile clienților, care sunt foarte mulțumiți de deservirea și atmosfera de la „Istorii cu Cașcaval”.

Rețeaua de magazine „Istorii cu Cașcaval” a pregătit mai multe noutăți pentru amatorii de brânzeturi și vin. Despre deschiderea terasei și lansarea sistemului de franciză am discutat cu Grigore Brezan și Adrian Blîndu în cadrul emisiunii 10 LEI.

Acum, magazinul din sectorul Centru al Capitalei, strada Alexandru cel Bun 83, chiar în apropiere de strada pietonală, a deschis și o terasă pentru vizitatori, unde pofticioșii pot savura cașcavaluri aduse  din Olanda, Franța, Elveția, Danemarca, Spania, Germania, Norvegia, Anglia, un pahar de vin și alte delicii. 

În doi ani, Istorii cu Cașval s-a extins de la un singur magazin la patru și a lansat deja sistemul de franciză. Despre experiența lansării primului magazin, fondatorii au relatat într-un alt interviu Bani.md.

Cu o experiență de câțiva ani în acest domeniu, antreprenorii oferă și câteva sfaturi pentru cei care vor să lanseze o afacere.

„Noi suntem de părerea că afacerea trebuie să placă, să faci asta din plăcere. Trebuie să ai entuziasm, energie, să anu aveți frici dacă ați început. Totodată, nu trebuie să vă indrăgostiți de produsul vostru, să-l vedeți idealizat, să fiți autocritici. Și, nu în ultimul rând, să avem grijă de cifre, asta foarte mult contează”, îndeamnă Adrian Blîndu, membru al familiei „Istorii cu Cașcaval”.

La fel ca în orice afacere, există și provocări pe care antreprenorii trebuie să înfrunte. În cazul „Istorii cu Cașcaval” provocarea a fost gestionarea creșterii companiei.

„Din punctul meu de vedere cea mai mare provocare a fost gestionarea creșterii companiei. Am fost nevoiți să fim foarte atenți, să ne asigurăm că nu compromitem calitatea și deservirea, să nu dezamăgim oapeții noștri în primul rând, să rămânem la același nivel”, recunoaște Grigore Berzan.

Pentru mai multe detalii, urmăriți interviul integral.

13 Sept. 2026, 19:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 19:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ 520 de vagoane cu grâu, orz și rapiță au tranzitat, în perioada 17 august–14 septembrie 2026, ruta feroviară Vălcineț–Bălți–Ungheni, potrivit unei analize publicate de economistul Iurie Rija. Volumul total transportat este estimat la 35,3–36,4 mii de tone, iar la o încărcare medie de 69 de tone pe vagon ajunge la circa 35.880 de tone.

Economistul atrage atenția că traficul a fost neuniform și s-a desfășurat preponderent pe timp de noapte. Între 17 august și 5 septembrie au fost raportate aproximativ 500 de vagoane, ceea ce ar însemna o medie de 25 de vagoane pe zi și 1.700–1.750 de tone de produse agricole transportate zilnic.

Potrivit lui Rija, această medie depășește cu aproximativ 25% limita superioară a ritmului orientativ declarat anterior, de 15–20 de vagoane pe zi. În opinia sa, diferența arată că este nevoie de o evidență zilnică mai clară, întrucât totalul raportat și ritmul declarat nu descriu aceeași intensitate a traficului feroviar.

Până la 4 septembrie au fost înregistrate 50 de vagoane goale care au revenit pe traseu, echivalentul a 10% din cele aproximativ 500 de vagoane încărcate raportate în prima perioadă. Economistul precizează însă că acest raport nu poate fi interpretat drept dovadă că restul vagoanelor ar fi fost blocate, întrucât evidența returului începe abia de la 1 septembrie.

Între 5 și 13 septembrie nu au fost raportate mișcări de vagoane pe această rută. Pauza de nouă zile reprezintă aproximativ 31% din întreaga perioadă analizată. Rija subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea motivului întreruperii și nu se poate spune dacă a fost vorba despre un blocaj tehnic, lipsa mărfii sau o decizie comercială.

Tranzitul a fost reluat în noaptea de 14 septembrie, când au trecut alte 20 de vagoane, cu o încărcătură estimată la 1.360–1.400 de tone. La media de 69 de tone pe vagon, lotul a transportat aproximativ 1.380 de tone. Potrivit economistului, această deplasare marchează reluarea tranzitului, dar nu confirmă încă revenirea la un program regulat.

Pentru întregul interval 17 august–14 septembrie, media rezultată este de aproximativ 17,9 vagoane pe zi sau circa 1.237 de tone zilnic. Menținerea acestui ritm timp de o lună ar însemna aproximativ 37.100 de tone transportate, în timp ce menținerea ritmului din prima perioadă, de 25 de vagoane pe zi, ar ridica volumul lunar la aproximativ 51.750 de tone.

Iurie Rija mai precizează că volumul transportat nu permite, de unul singur, evaluarea rentabilității serviciului feroviar sau a impactului asupra exportatorilor moldoveni. Pentru o asemenea analiză ar fi necesare informații privind tarifele, costurile de tracțiune, durata staționărilor, disponibilitatea locomotivelor și efectul tranzitului asupra livrărilor de mărfuri locale.