Guvernul vrea să importe muncitori din America și UE! Este criză pe piața muncii

Cetățenii din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, dar și din alte state, vor putea activa în Republica Moldova fără permis de muncă. Acest fapt va stimula potențialul de dezvoltare economică și atractivitatea investițională a țării noastre, oferind accesul companiilor mari la resurse calificate din alte state, anunță Guvernul.

Cabinetul de miniștri a votat, la inițiativa Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, modificarea Legii privind regimul străinilor, prin eliminarea permiselor de muncă pentru cetățenii care vin din alte state.

„Introducem modificări în Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova și facilităm accesul companiilor noastre la creștere, competențe și inovație, ceea ce implică nevoia de oameni. Atât companiile mari, cât și cele mici ar putea să se dezvolte mai rapid dacă ar avea posibilitatea să angajeze mai multe brațe de muncă. Această limitare structurală ne împiedica să atingem o creștere economică accelerată”, a menționat viceprim-ministrul Dumitru Alaiba.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit modificărilor, fără permis de muncă vor putea lucra și cetățenii Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Norvegiei, Elveției, Japoniei, Ucrainei, Turciei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului și statelor din Balcani. De asemenea, studenții străini vor avea dreptul să lucreze mai multe ore, doar în baza permisului de ședere provizorie pentru studii.

Liberalizarea accesului la muncă pentru cetățenii UE este una dintre măsurile ce urmau să fie implementate în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În data de 26 aprilie în Republica Moldova se aflau 3 456 de cetăţeni străini, care dețineau permis de ședere valabil în scop de muncă, arată datele Inspectoratului General pentru Migrațiune furnizate pentru BANI.MD.

Agenții economici moldoveni recunosc că printre principalele probleme cu care se confruntă este lipsa personalului calificat cu experiență, numărul redus de solicitanţi și imposibilitatea de a oferi salariul necesar. Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor.

#muncitori #straini #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a profitului în primele patru luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Profitul net al băncilor a totalizat 1,4 miliarde de lei, reflectând o reducere de 31,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Toate cele 11 bănci din țară au raportat profit în această perioadă, însă doar patru dintre ele – Maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank – au generat aproximativ 90,04% din profitul total al sectorului bancar. Celelalte șapte bănci au contribuit cu restul de 114,3 milioane de lei la profitul net înregistrat.

Analiza datelor relevă faptul că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-aprilie 2024 și-a crescut veniturile în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce celelalte zece au consemnat o scădere a profitului.

Maib a raportat cel mai mare profit net în primele patru luni ale anului 2024, totalizând 454,07 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Moldindconbank a urmat, cu un profit de 276,02 milioane de lei, în timp ce OTP Bank și Victoriabank au înregistrat profituri de 196,08 milioane de lei și, respectiv, 106,92 milioane de lei.

Celelalte bănci, în funcție de profitul net în ianuarie-aprilie 2024, au raportat următoarele cifre: ProCreditBank – 31,56 milioane de lei (în scădere de la 57,28 milioane de lei în 2023), FinComBank – 26,16 milioane de lei (57,12 milioane de lei), BCR Chișinău – 18,36 milioane de lei (44,24 milioane de lei), Eximbank – 17,68 milioane de lei (36,74 milioane de lei), Energbank – 15,14 milioane de lei (29,54 milioane de lei), Comerțbank – 3,54 milioane de lei (15,66 milioane de lei) și EuroCreditBank – 1,87 milioane de lei (10,86 milioane de lei).