Guvernul vrea să importe muncitori din America și UE! Este criză pe piața muncii

Cetățenii din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, dar și din alte state, vor putea activa în Republica Moldova fără permis de muncă. Acest fapt va stimula potențialul de dezvoltare economică și atractivitatea investițională a țării noastre, oferind accesul companiilor mari la resurse calificate din alte state, anunță Guvernul.

Cabinetul de miniștri a votat, la inițiativa Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, modificarea Legii privind regimul străinilor, prin eliminarea permiselor de muncă pentru cetățenii care vin din alte state.

„Introducem modificări în Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova și facilităm accesul companiilor noastre la creștere, competențe și inovație, ceea ce implică nevoia de oameni. Atât companiile mari, cât și cele mici ar putea să se dezvolte mai rapid dacă ar avea posibilitatea să angajeze mai multe brațe de muncă. Această limitare structurală ne împiedica să atingem o creștere economică accelerată”, a menționat viceprim-ministrul Dumitru Alaiba.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit modificărilor, fără permis de muncă vor putea lucra și cetățenii Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Norvegiei, Elveției, Japoniei, Ucrainei, Turciei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului și statelor din Balcani. De asemenea, studenții străini vor avea dreptul să lucreze mai multe ore, doar în baza permisului de ședere provizorie pentru studii.

Liberalizarea accesului la muncă pentru cetățenii UE este una dintre măsurile ce urmau să fie implementate în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În data de 26 aprilie în Republica Moldova se aflau 3 456 de cetăţeni străini, care dețineau permis de ședere valabil în scop de muncă, arată datele Inspectoratului General pentru Migrațiune furnizate pentru BANI.MD.

Agenții economici moldoveni recunosc că printre principalele probleme cu care se confruntă este lipsa personalului calificat cu experiență, numărul redus de solicitanţi și imposibilitatea de a oferi salariul necesar. Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor.

#muncitori #straini #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.