Turcii au „cotropit” Republica Moldova! Cei mai mulți muncitori vin din țara sultanului Erdogan

În data de 26 aprilie în Republica Moldova se aflau 3 456 de cetăţeni străini, care dețineau permis de ședere valabil în scop de muncă, arată datele Inspectoratului General pentru Migrațiune furnizate pentru BANI.MD.

Pe țări, cei mai mulți migranți, care lucrează în Republica Moldova, provin din Turcia – 706, Ucraina – 435, Federația Rusă – 250, România – 112, Azerbaidjan – 99, Bangladesh – 60 și alte state 771.

Totodată, la sfârșitul lunii aprilie 55 de cetățeni din Italia a făcut investiții în Republica Moldova, Federația Rusă – 10, România – 9, Republica Arabă – 8, Egipt – 7 și alte țări – 147.

Ca și muncitori detașați, ce i mai mulți sunt din România – 54, Turcia – 53, Ucraina – 17, China – 15 și Italia – 12.

În proiecte investiționale, cei mai mulți angajați provin din România – 24, SUA – 18, Turcia – 14, Grecia – 6 și Italia – 5.

În domeniul IT cei mai mulți muncitori sunt din Federația Rusă – 39, Ucraina – 23, România – 17 și Germania – 8.

În domeniul sportului, fotbal, cei mai mulți sunt din Nigeria – 10, Gabon – 8, Brazilia – 8, Ucraina – 8 și Camerun – 6.

În funcție de conducere, cei mai mulți angajați sunt din Ucraina – 15, Turcia – 12, Italia – 10, România – 10 și Federația Rusă – 9.

În capitalul acționar în companiile din Republica Moldova, cei mai muți investitori sunt din Italia – 2, Israel – 2, Turcia – 2, Ucraina -1, Grecia – 1, Azerbaidjan – 1 și Liban – 1.

Criză de forță de muncă în Republica Moldova

Agenții economici moldoveni recunosc că printre principalele probleme cu care se confruntă este lipsa personalului calificat cu experiență, numărul redus de solicitanţi și imposibilitatea de a oferi salariul necesar. Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din punctul de vedere al ofertei forței de muncă, impactul imigrației asupra salariilor și ocupării depinde de faptul dacă abilitățile migranților completează sau substituie abilitățile forței de muncă locale. Atunci când imigranții substituie forța de muncă locală, se poate de așteaptat ca imigrația să crească concurența pentru locurile de muncă existente și să reducă salariile. Dacă însă abilitățile migranților sunt complementare competențelor lucrătorilor băștinași, drept rezultat al sinergiei poate crește productivitatea, conducând la majorarea salariilor

A fost modificată legislația pentru angajarea străinilor, dar nu suficient

În anul 2020, autoritățile au modificat legislația cu privire la angajarea străinilor în Republica Moldova. A fost exclusă obligativitatea autentificării notariale a spațiului locativ în procesul de documentare a lucrătorilor străini. De asemenea, angajatorul nu este obligat să achite străinilor un salariu mediu prognozat pe economie, așa cum prevede, în prezent legislația. În conformitate cu modificările prevăzute, cetățeanul străin va prezenta pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă copia contractului individual de muncă.

A fost exclus din legislație și alineatul care reglementează modalitatea de documentare a străinilor în scop de muncă în baza Listei ocupațiilor prioritare, aprobată de Guvern.

De asemenea, persoana juridică ce va prezenta intenționat acte incorecte sau neautentice autorității competente pentru străini pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă cetățenilor străini aflați provizoriu în Republica Moldova va fi sancționată cu amendă de până la 7 500 de lei.

Unii angajatori în continuare sunt de părere că procesul de angajare a lucrătorilor străini este complicat și cer liberalizarea suplimentară a condițiilor (durata mai mare a permiselor de ședere, excluderea unor obligații ale angajatorilor, extinderea admiterii și asupra lucrătorilor necalificați).

#munictori #Turcia #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.