Ministerul lui Bolea stă pe un munte de bani – 2,3 miliarde de lei

În anul 2022, Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine au gestionat resurse financiare în valoare de 2,3 miliarde de lei, cheltuieli și active nefinanciare în valoare de 2,4 miliard de lei, nivelul de realizare al veniturilor fiind de 96%, al cheltuielilor și activelor nefinanciare – 87%, arată un raport al Curții de Conturi.

Totodată, în anul 2022 ministerul a administrat patrimoniu în valoare totală de 870,1 milioane lei.

Auditul a evidențiat neînregistrarea de către minister a drepturilor patrimoniale asupra 341 de clădiri, cu o suprafață totală de 77,43 mii m2 în valoare de 49,97 mil. lei.

Din totalul de 155 de loturi de teren, gestionate de către minister și instituțiile din subordine, cu suprafața de 7695,72 ha, în valoare totală de 217,85 mil. lei, MAIA în noiembrie – decembrie 2022 a întocmit și a semnat actele de primire-predare către Agenția Proprietății Publice (APP). În consecință, MAIA a transmis pentru coordonare APP doar 107 de loturi de teren, însă până la momentul actual acestea nu au fost semnate de către APP. Conform explicațiilor APP, o parte din angajații care au făcut parte din comisia de primire-predare au demisionat, iar altă parte refuză să semneze actele de primire-predare respective.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #minister #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.