Ministerul lui Bolea stă pe un munte de bani – 2,3 miliarde de lei

În anul 2022, Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine au gestionat resurse financiare în valoare de 2,3 miliarde de lei, cheltuieli și active nefinanciare în valoare de 2,4 miliard de lei, nivelul de realizare al veniturilor fiind de 96%, al cheltuielilor și activelor nefinanciare – 87%, arată un raport al Curții de Conturi.

Totodată, în anul 2022 ministerul a administrat patrimoniu în valoare totală de 870,1 milioane lei.

Auditul a evidențiat neînregistrarea de către minister a drepturilor patrimoniale asupra 341 de clădiri, cu o suprafață totală de 77,43 mii m2 în valoare de 49,97 mil. lei.

Din totalul de 155 de loturi de teren, gestionate de către minister și instituțiile din subordine, cu suprafața de 7695,72 ha, în valoare totală de 217,85 mil. lei, MAIA în noiembrie – decembrie 2022 a întocmit și a semnat actele de primire-predare către Agenția Proprietății Publice (APP). În consecință, MAIA a transmis pentru coordonare APP doar 107 de loturi de teren, însă până la momentul actual acestea nu au fost semnate de către APP. Conform explicațiilor APP, o parte din angajații care au făcut parte din comisia de primire-predare au demisionat, iar altă parte refuză să semneze actele de primire-predare respective.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #minister #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.