Giganții petrolieri ai lumii sapă mai mult și mai adânc după hidrocarburi. Profiturile, mai mari față de regenerabile

04 Iul. 2023, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2023, 17:04 // Actual //  bani.md

Companiile globale de petrol și gaze au intensificat căutarea de noi zăcăminte de hidrocarburi într-un pariu pe termen lung pe cerere, folosind o parte din profiturile record obținute din creșterea prețurilor la combustibilii fosili determinată de războiul din Ucraina, potrivit datelor și directorilor din industrie, citați într-o analiză Reuters.

Relansarea explorării – în special din partea marilor companii europene – reflectă un angajament reînnoit față de petrol și gaze, după ce Shell și BP și-au au încetinit planurile de a se îndepărta de activitățile lor tradiționale și de a investi în surse regenerabile, ca parte a tranziției energetice.

Tendința răspunde presiunii exercitate de majoritatea investitorilor de a-și maximiza profiturile din petrol și gaze naturale, în loc să investească în activități cu marje mai mici în domeniul energiei regenerabile. De asemenea, sfidează protestele unei minorități de investitori activiști care doresc ca societățile petroliere să se alinieze mai hotărât la eforturile globale de atenuare a schimbărilor climatice.

Apetitul reînnoit pentru rezervele și producția de petrol și gaze reprezintă o schimbare deosebit de importantă pentru BP, care renunțase la majoritatea personalului din divizia sa de explorare în urmă cu trei ani. Explorarea este o activitate pe termen lung și cu risc ridicat. Proiectele offshore de mare anvergură necesită, de obicei, cinci ani pentru a fi dezvoltate de la momentul descoperirii și cel puțin încă 10 ani pentru a se recupera investiția inițială. Dar, ca sursă de profit, s-au dovedit a fi mai fiabile pentru marile companii energetice decât modelul de afaceri foarte diferit al producției de energie regenerabilă.

Proiectele din sectorul producției de petrol și gaze naturale au avut în mod istoric randamente de aproximativ 15%-20%, în timp ce majoritatea proiectelor de energie regenerabilă au avut un randament de până la 8%.

O revenire a prețurilor la petrol și gaze, determinată de invazia producătorului de energie Rusia în Ucraina, s-a tradus prin profituri record pentru marile companii energetice. Acest lucru a sporit încrederea în explorările offshore, care sunt cele mai costisitoare și cu risc ridicat, dar care pot oferi și cele mai mari recompense.

Profiturile cumulate ale “big oil”, în miliarde de dolari, în graficul de mai jos:

Din Namibia în Canada

Nambia, care nu a produs încă petrol și gaze, a atras un interes puternic a jucătorilor din industrie, după ce Shell și TotalEnergies au făcut descoperiri în largul coastelor țării din sudul Africii. Zoë Yujnovich, șefa departamentului Upstream al Shell, a declarat la 14 iunie că rezultatele testelor de foraj de până acum sunt încurajatoare. Împreună cu partenerii săi, QatarEnergy și compania națională de petrol din Namibia, Shell intenționează să foreze alte două sonde în Namibia până în trimestrul al treilea al acestui an, se arată într-un document consultat de Reuters. De asemenea, Shell a solicitat permise pentru a fora alte 10 sonde de explorare și evaluare în această țară, se arată în document.

TotalEnergies a făcut o descoperire de petrol în februarie 2022 în sonda Venus din Nambia, în licența de explorare petrolieră (PEL) 56, care, potrivit estimărilor analiștilor de la Barclays, deține 3 miliarde de barili echivalent petrol. Shell a raportat descoperiri în sondele Graff, La Rona și Jonker din PEL 39, care, împreună, sunt estimate a deține 1,7 miliarde bep, potrivit Barclays.

În timp ce încearcă să inverseze declinul producției de petrol și gaze după ce a trecut la surse regenerabile, BP s-a orientat către Golful Mexic și departe de coasta de est a Canadei, unde își intensifică activitatea de explorare petrolieră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.