Ce este bomba cu dispersie, arma interzisă pe care Ucraina o va primi

Statele Unite au anunţat că răspund unei solicitări ucrainene de a furniza controversate muniţii cu dispersie. Anunţul a stârnit critici intense din partea grupurilor pentru drepturile omului, deoarece arma este interzisă de peste 100 de ţări.

Ce sunt muniţiile cu dispersie?

Muniţiile cu dispersie sunt o metodă de lansare a unui număr mare de mici bombe de la o rachetă, o rachetă sau un obuz de artilerie care le împrăştie în zbor pe o suprafaţă mare.

Acestea sunt destinate să explodeze la impact, dar o proporţie semnificativă dintre ele sunt “ratate”, ceea ce înseamnă că nu explodează iniţial – acest lucru se întâmplă mai ales dacă aterizează pe un teren umed sau moale, scrie BBC.

Ele pot exploda ulterior, la o dată ulterioară, când sunt activate de mişcări umane, ucigând sau mutilând victima.

Din punct de vedere militar, acestea pot fi îngrozitor de eficiente atunci când sunt folosite împotriva trupelor terestre aflate în tranşee şi poziţii fortificate, făcând ca zone mari să devină prea periculoase până când nu sunt curăţate cu grijă.

De ce sunt interzise?

Peste 100 de ţări, inclusiv Regatul Unit, Franţa şi Germania, au semnat un tratat internaţional – Convenţia privind muniţiile cu dispersie – care interzice utilizarea sau stocarea acestor arme din cauza efectului lor asupra populaţiei civile.

Copiii sunt în mod special predispuşi la rănire, deoarece bombele pot semăna cu o jucărie mică lăsată într-o zonă rezidenţială sau agricolă şi sunt adesea atinse din curiozitate.

Grupurile pentru drepturile omului au descris muniţiile cu dispersie ca fiind “abominabile” şi chiar o crimă de război.

De ce le cere Ucraina?

Atât Rusia, cât şi Ucraina folosesc muniţii cu dispersie de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022.

Niciuna dintre ele nu a semnat tratatul care le interzice. Nici SUA, dar aceasta a criticat anterior utilizarea extinsă a armelor de către Rusia.

Se pare că muniţiile cu dispersie ruseşti au o “rată de ratare” de 40%, ceea ce înseamnă că un număr mare rămâne un pericol pe teren.

Forţele ucrainene se confruntă cu o criză de obuze de artilerie, în mare parte pentru că, la fel ca şi ruşii, le consumă într-un ritm extraordinar de ridicat, iar aliaţii occidentali nu le pot înlocui în ritmul în care sunt cerute, potrivit BBC.

În fronturile de luptă în mare parte statice şi măcinate din sudul şi estul Ucrainei, artileria a devenit o armă cheie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dispersie #Bomba #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.