Situaţie critică: polonezii se plâng că vor avea prea mult grâu

Fermierii polonezi se plâng că anul acesta vor avea prea mult grâu. Piaţa va fi suprasaturată ca urmare a producţiei interne foarte bune şi a importurilor de cereale ieftine din Ucraina, arată o analiză a Ziarului Financiar.

Recoltarea grâului de iarnă şi a altor cereale a început în Ucraina de aproape două săptămâni, iar estimările privind producţia totală din acest an variază de la 42,5 milioane de tone la 46 milioane de tone – dintre care 16,3 mil. tone de grâu.

Este război, o parte din teritoriile şi terenurile fertile ale fermierilor ucraineni sunt devastate sau ocupate de ruşi, astfel că producţia este mai mică decât cea de 53 de milioane de tone de anul trecut, care a încins atât de mult spiritele în rândul fermierilor şi politicienilor din ţările est-europene ale UE, şi ele mari producătoare de cereale.

În Ucraina, autorităţile i-au asigurat pe cetăţeni că producţia de anul acesta, deşi cu 5,7% mai mică, este totuşi de 2,5 ori mai mare decât necesarul de pe piaţa internă şi de aceea nu există pericolul apariţiei de penurii.

Pentru fermierii est-europeni, astfel de afirmaţii nu aduc veşti bune. De când Rusia a pornit războiul contra Ucrainei, regiunea a devenit principala poartă de export a cerealelor şi grâului colegilor sau concurenţilor ucraineni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa este inundată şi marfa ucraineană este mai ieftină, se plâng est-europenii. Deşi au protestat şi li s-au promis soluţii, fiind sprijiniţi de guverne, ei continuă să se arate pesimişti.

Polonia are un surplus de cereale de 9,6 milioane tone, arată Warsaw Voice. Recolta nouă se anunţă bună, iar dacă cerealele ucrainene continuă să vină, piaţa riscă să fie suprasaturată. Ministrul agriculturii Robert Telus a declarat în aprilie că „va plăti cu capul“ dacă nu reuşeşte să rezolve problema surplusului masiv de cereale, ceea ce ar fi însemnat să exporte ce e în plus în Polonia.

Producţia poloneză de anul trecut s-a situat la aproape 36 de milioane tone. Din Ucraina au fost importate 5 milioane tone. Polonezii au consumat 25 milioane tone, în timp ce 12,6 milioane tone au fost exportate. Surplusul venit din anii anteriori a fost de 6,5 milioane tone.

Astfel, noua recoltă prinde Polonia cu deja prea multe cereale pe piaţă. „Potopul“ ar fi fost mai mare dacă exporturile nu ar fi accelerat în mai.

Prin porturile poloneze au fost exportate cantităţi record – 880.000 de tone -, transportul cerealelor având prioritate.

O altă promisiune neîndeplinită a ministrului Telus este publicarea unei liste cu importatorii de grâu ucrainean. Autorităţile nu vor să publice nume argumentând că nu le permite legea. Zvonurile spun că dacă ar publicată, lista ar include companii de stat care nu au legături cu agricultura.

#Grîu #polonia #recolta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.