Situaţie critică: polonezii se plâng că vor avea prea mult grâu

Fermierii polonezi se plâng că anul acesta vor avea prea mult grâu. Piaţa va fi suprasaturată ca urmare a producţiei interne foarte bune şi a importurilor de cereale ieftine din Ucraina, arată o analiză a Ziarului Financiar.

Recoltarea grâului de iarnă şi a altor cereale a început în Ucraina de aproape două săptămâni, iar estimările privind producţia totală din acest an variază de la 42,5 milioane de tone la 46 milioane de tone – dintre care 16,3 mil. tone de grâu.

Este război, o parte din teritoriile şi terenurile fertile ale fermierilor ucraineni sunt devastate sau ocupate de ruşi, astfel că producţia este mai mică decât cea de 53 de milioane de tone de anul trecut, care a încins atât de mult spiritele în rândul fermierilor şi politicienilor din ţările est-europene ale UE, şi ele mari producătoare de cereale.

În Ucraina, autorităţile i-au asigurat pe cetăţeni că producţia de anul acesta, deşi cu 5,7% mai mică, este totuşi de 2,5 ori mai mare decât necesarul de pe piaţa internă şi de aceea nu există pericolul apariţiei de penurii.

Pentru fermierii est-europeni, astfel de afirmaţii nu aduc veşti bune. De când Rusia a pornit războiul contra Ucrainei, regiunea a devenit principala poartă de export a cerealelor şi grâului colegilor sau concurenţilor ucraineni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa este inundată şi marfa ucraineană este mai ieftină, se plâng est-europenii. Deşi au protestat şi li s-au promis soluţii, fiind sprijiniţi de guverne, ei continuă să se arate pesimişti.

Polonia are un surplus de cereale de 9,6 milioane tone, arată Warsaw Voice. Recolta nouă se anunţă bună, iar dacă cerealele ucrainene continuă să vină, piaţa riscă să fie suprasaturată. Ministrul agriculturii Robert Telus a declarat în aprilie că „va plăti cu capul“ dacă nu reuşeşte să rezolve problema surplusului masiv de cereale, ceea ce ar fi însemnat să exporte ce e în plus în Polonia.

Producţia poloneză de anul trecut s-a situat la aproape 36 de milioane tone. Din Ucraina au fost importate 5 milioane tone. Polonezii au consumat 25 milioane tone, în timp ce 12,6 milioane tone au fost exportate. Surplusul venit din anii anteriori a fost de 6,5 milioane tone.

Astfel, noua recoltă prinde Polonia cu deja prea multe cereale pe piaţă. „Potopul“ ar fi fost mai mare dacă exporturile nu ar fi accelerat în mai.

Prin porturile poloneze au fost exportate cantităţi record – 880.000 de tone -, transportul cerealelor având prioritate.

O altă promisiune neîndeplinită a ministrului Telus este publicarea unei liste cu importatorii de grâu ucrainean. Autorităţile nu vor să publice nume argumentând că nu le permite legea. Zvonurile spun că dacă ar publicată, lista ar include companii de stat care nu au legături cu agricultura.

#Grîu #polonia #recolta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.