Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în UE, din 2010 până astăzi

O comparație între piața imobiliară pe teritoriul Uniunii Europene în timpul crizei economice din 2008-2010 și primul semestru al anului 2023 arată că prețurile achiziționării unei locuințe, precum și în ceea ce privește prețul chiriilor, conform unor date recente oferite de Eurostat.

Când primele trimestre din anii 2010 și 2023 sunt comparate, cel mai mult au crescut prețurile locuințelor din Estonia – cu valori care depășesc 200% –, și ale Ungariei, unde prețurile au crescut peste marja de 180%, arată raportul Eurostat.

În Grecia, prețurile locuințelor au scăzut, în schimb, cu 14%, iar la aceeași extremă a graficului se încadrează și Italia, cu o scădere de 9%.

După o scădere bruscă între al doilea trimestru al anului 2011 și primul trimestru al anului 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile între 2013 și 2014. Apoi, după o creștere rapidă la începutul lui 2015, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În al treilea trimestru al anului 2022, prețurile locuințelor au crescut în același ritm cu chiriile (ambele +0,7% față de trimestrul al doilea din 2022). Din trimestrul al patrulea din 2022, prețurile locuințelor au început să scadă, în timp ce chiriile au continuat să crească.

Pentru chirii, prețurile au crescut în 26 de țări din UE și au scăzut într-una, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (+212%) și Lituania (+165%). Singura scădere a fost înregistrată în Grecia (-22%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.