Reuters: Erdogan schimbă strategia și se apropie din nou de Occident pentru a ieși din criza economică

12 Iul. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

După ce a îndepărtat Turcia de aliații occidentali, președintele Recep Tayyip Erdogan a schimbat strategia, cu măsuri care au mulțumit SUA și au supărat Rusia, o schimbare care vizează parțial să inverseze recesiunea economică a țării sale și să stimuleze investițiile străine, potrivit Reuters.

Regândirea politicii externe face parte dintr-o recalibrare mai amplă a lui Erdogan la șase săptămâni de la realegerea sa: el a schimbat, de asemenea, cursul în ceea ce privește economia, inversând politicile financiare neortodoxe care au dus la o inflație galopantă și la prăbușirea monedei turcești.
Legăturile lui Erdogan cu președintele rus Vladimir Putin au influențat relațiile Turciei cu aliații săi occidentali timp de ani de zile, alături de alți factori, inclusiv îngrijorarea față de regimul său din ce în ce mai autocratic.

Dar aprobarea de luni a lui Erdogan pentru ca Suedia să adere la NATO – o mișcare căreia i s-a opus luni de zile – a fost salutată de liderii occidentali care au încercat să consolideze Alianța în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Tonul mai prietenos a contrastat cu reacția Moscovei de săptămâna trecută, când Ankara i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să ia acasă cinci comandanți ucraineni care fuseseră ținuți în Turcia în conformitate cu termenii unui acord de schimb de prizonieri.
Denunțând mișcarea drept o încălcare a acordului negociat de Turcia, Moscova a declarat că Ankara a promis că îi va păstra pe comandanți în Turcia și s-a plâns că nu a fost informată.

Analiștii consideră că mișcările lui Erdogan – inclusiv faptul că și-a declarat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO – nu au fost o coincidență.

„În ultimii ani a existat percepția că relația turco-rusă a mers prea departe. Acest lucru indică o reechilibrare clară”, a declarat Galip Dalay de la think-tank-ul Chatham House.
Una dintre principalele motivații este încercarea Turciei de a ieși din criza economică și de a revigora investițiile străine, a adăugat Dalay, menționând că legăturile tensionate cu Occidentul au afectat economia și fluxurile de investiții. Deși Turcia a început să atragă investiții din țările arabe din Golf, este nevoie de mai mult, a spus el.

„Turcia nu dorește ca relația turco-rusă să fie grav afectată, dar acest lucru va avea în mod inevitabil un impact asupra relațiilor”, a mai spus Dalay.

Biroul de comunicare al președinției turce nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

La o zi după ce Ankara a dat undă verde aderării Suediei la NATO, Washingtonul a declarat că va continua cu transferul de avioane de luptă F-16 către Turcia, după consultarea Congresului. Turcia declarase în octombrie 2021 că dorește să cumpere avioanele de luptă și aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente.
Aprobarea de către Turcia a aderării Suediei la NATO nu ar fi fost legată de vânzarea de F-16

Atât oficialii turci, cât și administrația Biden au respins orice sugestie că aprobarea de către Ankara a aderării Suediei la NATO ar fi fost legată de vânzarea de F-16 în lunile de discuții pentru a aborda opoziția turcă.
Un oficial turc de rang înalt a declarat pentru Reuters că Turcia nu își va afecta legăturile cu Rusia în timp ce își îmbunătățește relațiile cu Occidentul, adăugând că Occidentul trebuie să sprijine Turcia în nevoile sale financiare.

Legăturile lui Erdogan cu Putin au avut un rol important în diplomația legată de războiul din Ucraina, ajutându-l să intermedieze un acord pentru exportul sigur de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Dar acest acord, pe care Moscova a amenințat că îl va părăsi din cauza a ceea ce spune că este promisiunea încălcată a Occidentului de a elimina obstacolele din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, urmează să expire la 17 iulie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că în prezent nu există planuri ca Putin să se întâlnească cu Erdogan pentru a discuta despre reînnoirea acordului și nu se știe când ar putea Putin să viziteze Turcia.

Ankara a fost importantă pentru Moscova, deoarece Erdogan a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei din Ucraina. Zborurile și schimburile comerciale au continuat, iar Turcia este un client rar pentru gazul rusesc.
Moscova, de asemenea, a fost importantă pentru Ankara ca partener comercial și sursă majoră de venituri din turism, și construiește și prima centrală nucleară din Turcia.

Înaintea alegerilor prezidențiale strânse din Turcia din luna mai, Moscova a permis, de asemenea, Ankarei să amâne până la patru miliarde de dolari din factura de import de gaz pentru prima dată în acest an, reducând presiunea asupra rezervelor valutare în scădere.

Rusia vrea să dezvolte relațiile cu Turcia, „în ciuda tuturor dezacordurilor”
Kremlinul a declarat că intenționează să dezvolte relațiile cu Turcia „în ciuda tuturor dezacordurilor”.

„Turcia poate fi orientată spre Occident, știm că în istoria Republicii Turcia au existat perioade de orientare intensă spre Occident, au existat perioade de orientare mai puțin intensă, dar știm, de asemenea, că nimeni nu vrea să vadă Turcia în Europa, mă refer la europeni”, a mai spus Peskov.

Oferta Turciei de a adera la Uniunea Europeană a fost înghețată de ani de zile, după ce negocierile de aderare au fost lansate în 2005. În 2009, Cipru a blocat șase din cele 35 de capitole pe care Turcia trebuie să le încheie în cadrul negocierilor de aderare la UE.

Analiștii consideră că, pe lângă călătoriile fără vize pentru turci, Erdogan dorește acorduri comerciale mai strânse cu UE, chiar dacă aderarea rămâne o perspectivă îndepărtată, legate de progrese în ceea ce privește democrația și alte aspecte.

Multe guverne europene au manifestat puțin entuziasm pentru relansarea procesului.
„Turcia dorește ca Uniunea Europeană să joace un rol în redresarea economică. „Să revitalizăm relațiile dintre Turcia și UE” este un mod indirect de a spune acest lucru”, a declarat Evren Balta, profesor de relații internaționale la Universitatea Ozyegin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.