Schema prin care EXIMBANK încearcă să deposedeze o companie de active de milioane prin „desenarea” datoriilor fictive

EXIMBANK controlat de grupul italian Intesa Sanpaolo este acuzată de implicarea într-o schemă de delapidare de active de peste 2,5 milioane de euro a companiei SRL „INVIZIBIL”. Este vorba de mai multe terenuri amplasate în Chișinău.

Povestea începe în anul 2008 și până în prezent când mai multe persoane, acționând în interes material, au pus în aplicare un plan de dobândire ilicită a bunurilor SRL „INVIZIBIL”, prin urmărirea, preluarea bunurilor în contul creditului din 07.04.2008 către BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și vânzarea bunurilor prin licitații trucate, la preț diminuat față de cel de piață, urmărind și pretinzând transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului din str. Vasile Alecsandri 105 mun. Chișinău în contul unor pretinse datorii în sumă de 38,5 milioane de lei și a dobânzilor e întârziere în sumă de 3,5 milioane de lei.

„Concomitent, în vederea realizării acțiunilor prejudiciabile, persoanele implicate, acționând de comun acord și împreună cu angajați ai SRL „Trevcons -Grup”, SRL „Tristorem”, SRL Serhan Com (controlată de Ion Lambantu), SRL Sistem Construct, SRL ARIDAN și persoane afiliate, prin hotărâri judecătorești abuzive, întocmite de angajați ai Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în cauze civile, în temeiul înscrisurilor false și probelor false, au preluat administrarea SRL INVIZIBIL și au însușit ilicit activele (bunurile) SRL INVIZIBIL”, susține unul din acționari (50%) și administratorii SRL „INVIZIBIL”, Alexei Damaschin, având-ul anterior partener pe Ion Lambantu cu o cotă similară de 50%.

Reprezentantul EXIMBANK și-a fondat companie care cumpără activele sechestrate de bancă

SRL „Trevcons -Grup” este compania fondată de către EXIMBANK și administrată de Nicola Damiani care este și reprezentantul băncii EXIMBANK din Republica Moldova.

Potrivit lui Damaschin, SRL „Trevcons -Grup” ca să organizeze licitații contracta credite de la bancă pentru a cumpăra activele la un preț mic, după care le vindeau, iar diferența rămânea pe contul băncii. „La fel a făcut și anul 2010 când EXIMBANK a organizat o licitație trucată și a vândut un teren din sectorul Ciocana”.

Între timp, la data de 12 noiembrie 2021, Serviciul Fiscal de Stat, fost șefă a fiscului, Rozalina Albu, a solicitat inițierea procesului de insolvabilitate față de „Invizibil” S.R.L. pe o pretinsă creanță de 7,1 de milioane de lei. Lucru care a fost respins prin decizia Curții de Apel din 28 martie 2023. Instanța spunea că pretinsa datorie nu este una certă.

Totodată, în data de 4 aprilie 2023, Colegiul Comercial al Curții de Apel Chișinău decide că datoria pretinsă de EXIMBANK este una incertă și litigioasă.

”EXIMBANK și Trevcons-Grup, implicate în deposedarea activelor”

În data de 12 iunie 2023, Procuratura Anticorupție a recunoscut „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți implicate în cadrul infracțiunii de deposedare a activelor.

„EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup”, au fost implicate direct la comiterea infracțiunilor investigate, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.11.2020 ș.a. s-a stabilit că, „ …Î.C.S. „Trevcons Grup” SRL este controlată 100% din părțile sociale de către Banca „Veteo Banca”, care deține și poziție de control în cadrul BC „Eximbank Gruppo Veneto”, acuzată de cauzarea de prejudicii intimatei SRL „Serhan-Com” prin transferul defectuos a dreptului de proprietate în cadrul unei licitații publice cu un singur participant …”, organul de urmărire penală constată necesitatea recunoașterii BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți civilmente responsabile”, se arată în ordonanța Procuraturii Anticorupție.

Reacția EXIMBANK

Curios este că EXIMBANK face referire la decizia Judecătoriei Chișinău din data de 17 iulie 2019, care a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Invizibil”, SRL „Serhan-Com” către B.C. “EXIMBANK” S.A., ÎCS „Trevcons Grup” SRL privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului la licitaţie cu strigare și a proceselor-verbale la licitația cu strigare din aceeași dată, declararea nulității contractului de gaj/ipotecă și a acordului adițional, declararea nulității Acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă.

Ce spune Banca Națională despre implicare băncii în delapidarea de active

„În virtutea art. 36 alin. (3) al Legii nr.202 din 06.10.2017 privind activitatea băncilor, băncile dispun de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de BNM, dacă legislația nu prevede altfel. Nicio persoană nu poate îngrădi independența băncilor, nu poate influența organele de conducere în exercitarea funcțiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepția executării unor obligații sau împuterniciri specifice prevăzute de legislație.

Împuternicirile BNM de reglementare și supraveghere a activității băncilor se exercită în limitele și prin intermediul instrumentelor și măsurilor prevăzute de Legea menționată și alte legi în vigoare în anumite domenii (Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, Legea privind reglementarea valutară, Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului etc.). Acestea au ca obiect urmărirea respectării de către bănci a cerințelor prudențiale prevăzute de legislație și actele normative în vederea prevenirii riscurilor specifice activității bancare, în special a cerințelor aferente fondurilor proprii și adecvării capitalului, privind expunerile mari, lichiditatea, situația financiară, cadrul de administrare a activității, acționariatul, aplicarea adecvată a regulilor de prevenire și combatere a spălării banilor, altele.

Referitor de solicitările de informații aferente cauzelor civile și penale, vă comunicăm că acestea țin de competența organelor de drept, iar BNM nu poate interveni în acest sens.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #escrocherii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada aprilie–iunie 2026, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a examinat 463 de reclamații depuse de consumatori. Cele mai multe nemulțumiri au fost legate de credite și depozite, iar în urma intervențiilor CNPF, consumatorilor le-au fost restituite sau anulate sume de peste 145 000 de lei. Alte aproape 53 000 de lei au fost acordate sub formă de despăgubiri în urma reclamațiilor din domeniul asigurărilor.

Problemele legate de credite și depozite au generat 372 de reclamații, adică peste 80% din total. Oamenii au reclamat, în primul rând, modul în care sunt calculate dobânzile și alte costuri ale creditelor. 96 de reclamații au vizat exact aceste aspecte. Alte 38 de persoane au sesizat probleme privind obligațiile de plată și clauze contractuale pe care le-au considerat abuzive. Cele mai multe sesizări, 238, au fost încadrate la alte probleme, printre care practici comerciale incorecte, comisioane percepute la eliberarea depozitelor și a dobânzii aferente sau reducerea sumei care trebuie restituită în cazul rambursării anticipate.

În urma verificărilor, CNPF a constatat încălcări ale legislației privind contractele de credit pentru consumatori și a emis două decizii în acest sens. Autoritatea a identificat inclusiv clauze contractuale abuzive, precum și clauze din contractele de fidejusiune care limitau excesiv drepturile persoanelor care garantează un credit. Pentru eliminarea acestora, CNPF anunță că urmează să se adreseze instanței de judecată. În urma intervențiilor sale, consumatorilor le-au fost restituite sau anulate 145 311,07 lei.

Alte 43 de reclamații au vizat asigurările. Cele mai multe nemulțumiri au apărut din cauza sumelor achitate drept despăgubire și a modului în care au fost evaluate prejudiciile. Concret, 17 reclamații au fost depuse de persoane care nu au fost de acord cu valoarea despăgubirii, trei au vizat procedura de evaluare a pagubei, iar alte 22 au ținut de modalitatea de plată, comportamentul angajaților asigurătorilor sau probleme legate de dosarele de daună. În urma intervențiilor CNPF, consumatorii au primit despăgubiri de aproximativ 52 578 de lei.

În domeniul serviciilor de plată și al schimbului valutar au fost înregistrate 48 de reclamații. Cea mai gravă categorie o reprezintă fraudele: 15 sesizări au fost legate de extrageri frauduloase de bani din conturi, inclusiv în urma schemelor de tip „social engineering” sau a atacurilor cibernetice. Consumatorii s-au mai plâns de refuzul prestării unor servicii de plată, de comisioane și taxe, dar și de calitatea serviciilor, clauze contractuale considerate abuzive sau cursuri valutare pe care le-au considerat incorecte.

În total, în cele trei luni analizate, intervențiile CNPF au dus la restituirea sau anularea a 145 311,07 lei în cazul problemelor legate de credite și la acordarea unor despăgubiri de aproximativ 52 578 de lei în cazul asigurărilor. Astfel, doar în aceste două domenii, consumatorii au recuperat sau au beneficiat de sume de circa 197 889 de lei.