O țară cu aproape 50 de mii de moldoveni, lovită din plin: Cea mai mare prăbușire de la cel de-Al Doilea Război Mondial

Boom-ul economic care s-a produs în ultimii 40 de ani într-o țară dezvoltată din Europa a fost unul spectaculos, iar valoarea proprietăților imobiliare a crescut enorm, împingând PIB-ul la cote uriașe. Dar acum, în 2023, Marea Britanie, un stat în care trăiesc aproximativ 50 de mii de moldoveni, se confruntă ce cea mai mare scădere a valorii proprietăților imobiliare de la cel de-Al Doilea Război Mondial și până acum, susțin experții.

Valoarea proprietăților imobiliare din Marea Britanie ajunsese la o valoare uimitoare în 2021, la 17,5 trilioane de lire sterline, afirmă analiștii, potrivit Express.

Asta până când criza costului vieții a provocat o inversare puternică, creând cea mai mare scădere a valorii proprietăților imobiliare de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Ciclul rapid de creștere a ratei dobânzii al Băncii Angliei a distrus o bogăție uimitoare de 2,1 trilioane de lire sterline numai în ultimul an.

Dacă ratele dobânzilor mai mari persistă, acest lucru ar însemna sfârșitul boom-ului de 40 de ani din Marea Britanie. Ratele mai mari pot scădea prețurile caselor și pot crește ratele de rentabilitate a economiilor de pensii.

Scăderea prețurilor la case ar reduce bariera de depozit pentru cei care cumpără pentru prima dată. La mijlocul anilor 1990, unui cuplu tipic tânăr, care cumpăra pentru prima dată, ar fi avut nevoie de aproximativ opt ani pentru a economisi pentru un depozit pentru prima lor casă.

Această cifră a crescut la 14 ani astăzi, dar ar putea scădea înapoi la aproximativ 10 ani dacă ratele ridicate rămân aici. Acest lucru ar putea reduce presiunea atât asupra familiilor tinere.

În plus, deși ratele în creștere cresc costurile de rambursare a creditelor ipotecare, avansul mai mic necesar pentru achiziționarea unei proprietăți ar reduce costul total de viață al proprietății.

Cert este că nimeni nu știe încotro se îndreaptă ratele dobânzilor pe termen lung. Marea Britanie, o țară cu 67 de milioane de locuitori, ar putea trece la o „nouă normalitate” a bogăției mai scăzute sau boom-ul său ar putea reveni din nou, susține economistul Molly Broome. Factorii de decizie politică trebuie să fie cu un pas în fața tuturor eventualităților.

În Marea Britanie, potrivit ultimelor date, se află 42 de mii de moldoveni. În primul trimestru al anului 2023 migranții moldoveni au trimis din Marea Britanie echivalentul a 19,3 milioane de dolari, cu 25% mai puțin față de trimestrul similar al anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #migranti #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.