CNA pune punct scandalul îmbogățiri ilicite a lui Spînu: Nu sunt probe

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a publicat pe pagina sa de Telegram, decizia CNA în care se spune că nu au fost găsite probe care ar confirma denunțul cu privire la îmbogățirea ilicită a dânsului.

În cadrul verificării informațiile cu privire la deținerea conturilor bancare OCBC la Wing Hang Bank subsidiară a Oversa Chinese Banking Corporation din Singapore de către Andrei Spînu și compania Morsesense Partners LLC și Focus Marketing LLC, nu s-au confirmat.

„Nu există nicio probă la acuzațiile care mi-au fost aduse. Sunt atacuri care au un singur scop – să ne dezbine și să oprească drumul european al Moldovei. Noi mergem înainte și construim Moldova Europeană cu drumuri, poduri, cale ferată, școli, grădinițe, care să facă viața oamenilor mai bună”, a comentat Spînu.

Fugarul Ilan Șor a prezentat, la sfârșitul lunii septembrie 2022 un presupus act în care sunt prezentate presupuse conturi ale lui Spînu. Acestea indică despre existența a peste 43 de milioane de dolari în mai multe bănci din Marea Britanie, Cipru, Hong Kong și Republica Moldova. Într-un mesaj publicat atunci pe canalul său de Telegram, Spînu a respins acuzațiile și l-a îndemnat pe Șor să revină acasă.

Potrivit declarației pe venit pentru anul 2022, Spînu a obținut dividende în sumă de 119,8 mii de euro de la WUPP LTD și un salariul de 359,7 mii de lei de Ministrul Infrastructurii.

În posesia familiei șefului de la Infrastructură se mai numără un Audi Q5, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, cu valoarea de 380.000 de lei. Un alt automobil este VW Tiguan din 2019, achiziționat în 2020, cu valoare de piață de 27.000 de dolari.

Pe numele lui Spînu și ai membrilor familiei sale sunt deschis cel puțin 14 conturi bancare, în lei, roni, dolari și euro, iar ministrul și apropiații lui dețin cote în cadrul mai multor întreprinderi. Cel mai scump dintre terenurile deținute de familia Spînu este un intravilan care valorează 3,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #imbogatire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.