Termoelectrica face praf declarațiile lui Usatîi cu îngroparea păcurei: Acuzații politizate

În legătură cu video-ul apărut în spațiul public, „TERMOELECTRICA” S.A. informează că pe parcursul sezonului de încălzire 2022-2023, inclusiv din momentul recepționării păcurii 2022, până astăzi, 20.07.2023, nu a avut loc deversări, îngropări, avarii în procesul tehnologic de recepționare, transvazare, stocare și utilizare a păcurii, spune Termoelectrica despre acuzațiile lui Renato Usatîi cu privire la acuzațiile că ar fi fost îngropate tone de păcură.

Compania spune că filmarea respectivă poate fi de la un incident din 2015.

„În perioada din 02 decembrie 2021 și până în prezent nu au fost organizate gropi pentru stocarea păcurei avarieri, doar în noiembrie 2022 s-a înlăturat o fisură pe conducta de condens. Menționăm că pe perioada sezonului de încălzire în procesul tehnologic au fost utilizate 2 rezervoare de păcură, celelalte 2 rezervoare, vechi de peste 45 de ani, sunt neconforme și nefuncționale”, spune compania.

Pe parcursul sezonului de termoficare 2022-2023 au fost efectuate controale inopinate din partea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, privind controlul asupra respectării normativelor de poluanți în aerul atmosferic prin prelevarea probelor de aer. S-a stabilit că: Termoelectrica a ținut evidența permanentă a compoziției, calității și cantității emisiilor de poluanți în atmosferă prin notificările din registru a investigațiilor ecologice de la secția de cazane și turbine. Depășiri ale emisiilor admisibile nu au fost constatate la indicatorii analizați: CO, NO2 și SO2, ca și în cadrul investigațiilor de laborator efectuate de o companie contractată.

Totodată, Laboratorul de Referință al Agenției de Mediu au fost prelevate probe de aer în vederea respectării condițiilor de mediu. Raportul de încercări nu denotă depășiri a emisiilor limite admisibile.

Reiterăm că pe parcursul perioadei de utilizare a păcurii Termoelectrica a informat opinia publică despre subiectul dat.

Liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a acuzat, astăzi într-o conferință de presă, administrația companiei că ar fi procurat din banii publici păcură scumpă, dar de calitate proastă, pe care au fost nevoiți să o îngroape la propriu. Usatîi a prezentat și un material video, care ar demonstra acest fapt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#păcură #acuzatii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA