Tarife explozive la apă pentru locuitorii de la Ocnița și Florești

Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi o majorare substanțială a prețurilor la apa și canalizarea în mai multe localități din Republica Moldova. Locuitorii din Ocnița și Florești vor fi afectați de aceste schimbări, fiind nevoiți să achite prețuri mai mari pentru serviciile esențiale de apă și canalizare.

Conform noilor tarife stabilite de ANRE, locuitorii din Ocnița vor plăti peste 50 de lei pentru apă și canalizare, comparativ cu tariful anterior de 41,76 lei/m3. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă care va avea un impact asupra bugetului gospodăriilor locale.

În Florești, prețul serviciilor de apă și canalizare va fi majorat cu 8 lei, astfel că consumatorii vor achita 49,05 lei/m3. Această ajustare a prețurilor va afecta și aici cheltuielile locuitorilor și ale întreprinderilor din zonă.

În cadrul societății I.M. „Apă-Canal Ocnița”, tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă pentru consumatorii casnici vor fi de 27,38 lei/m3, iar pentru consumatorii noncasnici de 39,95 lei/m3. Serviciul public de canalizare și epurare a apelor uzate va costa pentru consumatorii casnici 22,70 lei/m3, iar pentru consumatorii noncasnici 36,33 lei/m3.

În cadrul societății S.A. „Servicii Comunale Florești”, tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă vor fi de 27,64 lei/m3 pentru consumatorii casnici și de 35,09 lei/m3 pentru consumatorii noncasnici. Serviciul public de canalizare și epurare a apelor uzate va costa pentru consumatorii casnici 21,41 lei/m3, iar pentru consumatorii noncasnici 37,76 lei/m3.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#ocnita #tarife #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.