Lovitură de trăsnet în cazul angajaților ANSA! CNA publică înregistrările audio cum cer bani

Centrul Național Anticorupție a publicat înregistrările audio cum angajați ANSA îi cer unui agent economic din Ucraina 200 de lei sau 400 de hrivne ucrainene pentru o autorizație.

Angajații ANSA spun că în cazul în care nu este de acord să achite cei 200 de lei, agentul economic va trebui să descarce cartofii.

Agentul economic le propune angajaților ANSA 100 de hrivne spunându-le că are de tot 300 de hrivne.

În dimineața zilei de astăzi, 6 angajați ai ANSA au fost reținuți de CNA la Otaci.

Ofițerii Direcției generale teritoriale (DGT) Nord a CNA și procurorii din cadrul Procuraturii mun. Bălți au efectuat, în această dimineață, percheziții la Postul de Inspecție la Frontiera (PIF) Otaci al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) în cadrul unor dosare, pornite pe fapte de corupere pasivă. În urma acțiunilor de urmărire penală, 6 angajați ai ANSA au fost reținuți pentru 72 de ore, fiind bănuiți că ar fi perceput plăți ilegale de la diferiți agenți economici pentru facilitarea tranzitului de mărfuri.

ANSA, într-o reacție susține că se disociază de colegii, bănuiți de corupție. ”Vom demara o anchetă internă și va oferi suportul corespunzător organelor competente în vederea elucidării tuturor circumstanțelor și atragerii la răspundere juridică în conformitate cu normele legale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #ANSA #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și Statele Unite discută posibilitatea reluării livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul negocierilor neoficiale privind încetarea războiului din Ucraina, potrivit unei anchete publicate de Reuters, care citează opt surse familiare cu aceste discuții.

Potrivit acestor surse, una dintre variantele analizate ar presupune ca firme americane să acționeze drept intermediari între Gazprom și clienții săi europeni, cumpărând gaz rusesc și revânzându-l, inclusiv în Germania. Scopul ar fi acela de a atenua opoziția politică puternică din UE față de importurile directe de gaz din Rusia.

O altă opțiune discutată implică achiziția de către investitori americani a unor pachete de acțiuni în Gazprom, conductele Nord Stream sau rețelele de tranzit prin Ucraina. În viziunea Kremlinului, astfel de aranjamente ar facilita revenirea gazului rusesc pe piața europeană, într-un context în care relansarea economică și o eventuală încheiere a conflictului ar putea fi interdependente, notează Reuters.

Potrivit surselor Reuters, Washingtonul ar considera benefică o astfel de schemă, întrucât i-ar permite să monitorizeze cantitățile reale de gaz pompate de Rusia în UE.

Pentru a recâștiga accesul pe piața germană, Gazprom este dispus să renunțe la modelul tradițional al contractelor pe termen lung, optând în schimb pentru acorduri scurte, de doar doi ani, dar cu reduceri semnificative de preț.

Înainte de invazia Ucrainei, Rusia furniza circa 40% din necesarul de gaz al UE, cu un vârf anual de peste 200 miliarde metri cubi. Însă, în urma sancțiunilor și atacurilor asupra infrastructurii, volumul exporturilor s-a prăbușit de aproape șapte ori, ajungând la doar 28 miliarde m³ în 2023 și 32 miliarde m³ în 2024 – cel mai mic nivel din anii ’70 încoace.

Spre deosebire de companiile petroliere ruse, care au reușit să redirecționeze vânzările spre China și India, Gazprom a rămas cu opțiuni limitate. Conducta „Puterea Siberiei”, care transportă gaz spre China, funcționează la capacitate maximă (38 miliarde m³), dar aceasta compensează doar o cincime din pierderea accesului la piața UE.

În prezent, doar Ungaria și Slovacia mai cumpără direct gaz natural rusesc, în timp ce Franța, Spania și Belgia importă în continuare gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia. Cota de piață a gazului rusesc în UE a scăzut la 19%, însă veniturile lunare generate de exporturi depășesc în continuare 1 miliard de euro, conform estimărilor CREA.

Negocierile au fost purtate, potrivit Reuters, de Stephen Witkoff, emisari special al fostului președinte Donald Trump, și de Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF). Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a sugerat că asemenea discuții au avut loc. Peskov a afirmat anterior că Gazprom este gata să revină în UE, cu condiția ca infrastructura de transport să aibă un nou proprietar.

Totuși, Comisia Europeană se opune ferm acestor scenarii. În această săptămână, executivul UE a prezentat un plan care prevede interzicerea totală a combustibililor fosili din Rusia până în 2027. Pe lângă opoziția politică, persistă și bariere tehnice: doar una din cele patru conducte Nord Stream este funcțională după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit niciodată aprobarea formală de la Berlin pentru a intra în funcțiune.