Economia Moldovei, cocoșată de criză în anul 2023. Creștere de 5,3% la anul

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a ajustat prognoza privind Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul curent, anticipând acum o creștere economică zero în locul declinului de 1,3% prevăzut anterior. Anunțul a fost făcut în cadrul noii analize economice regionale (Regional Economic Prospects) publicate în septembrie.

În același timp, BERD a menținut prognoza de creștere economică pentru Moldova în 2024, preconizând că PIB-ul țării va înregistra o creștere semnificativă de 3,5%. Aceste ajustări vin în urma unei evaluări a situației economice din prima jumătate a anului 2023, marcând o îmbunătățire a perspectivelor de redresare.

Analiza BERD subliniază faptul că economia moldovenească a întâmpinat dificultăți în prima jumătate a anului 2023, după o scădere abruptă a activității economice în 2022. În ciuda unei scăderi de 2,4% a PIB-ului în primul trimestru din 2023, în special din cauza declinului continuu al consumului privat, există semne de îmbunătățire.

De asemenea, BERD remarcă o scădere a inflației anuale la 9,7% în august 2023, influențată de stabilizarea prețurilor globale la energie. Acest lucru a permis Băncii Naționale a Moldovei să reducă ratele dobânzilor, contribuind la creșterea reală a veniturilor în al doilea trimestru al anului.

Experții BERD afirmă că finanțarea externă semnificativă în 2023 a susținut moneda națională, a crescut rezervele valutare și a redus presiunea asupra bugetului de stat. Reformele de politică în contextul aderării la UE și continuarea finanțării externe puternice sunt văzute ca factori cheie care ar putea susține redresarea economică în a doua jumătate a anului 2023.

În 2022, PIB-ul Moldovei a înregistrat o scădere reală de 5,9%, ajungând la 272,6 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2023, PIB-ul a fost de 133,91 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.