A început teroarea cerealieră a fermierilor! Slusari îl acuză pe regele uleiului de importul masiv de floarea soarelui

27 Sept. 2023, 20:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2023, 20:19 // Actual //  bani.md

Astăzi, compania Trans Oil a adus la fabrica din Bălți nu mai puțin de 36 de vagoane de floarea-soarelui din Ucraina, cu un volum total de aproximativ 1500 de tone. Informația a fost confirmată de către conducerea fabricii, care a comunicat angajaților că, în următoarele 6 luni, materia primă a fabricii va proveni exclusiv din Ucraina, conform declarațiilor făcute de Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Slusari susține că această decizie a companiei transnaționale, având în vedere legăturile sale cu un apropiat al lui Plahotniuc, are potențialul de a duce la falimentul rapid al fermierilor din Moldova. În acest context, el a exprimat nemulțumirea față de presupusa lipsă de acțiune a Guvernului, amintind de promisiunile anterioare ale acestuia de a interveni în cazul unor importuri masive.

„Ce zice Guvernul? Ați promis că veți interveni la primele semne de importuri masive! De ce tăcere? Oare vreți să deveniți complici la distrugerea acestei ramuri?”, a afirmat Slusari într-o declarație publică.

Importul masiv de floarea-soarelui din Ucraina este perceput de fermieri ca o amenințare serioasă la adresa industriei locale, iar liderul Asociației Forța Fermierilor atrage atenția asupra necesității unei reacții prompte din partea autorităților pentru a proteja interesele producătorilor autohtoni.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.