Rara Neagră – soi de struguri autohton cunoscut sub 80 de denumiri. În anii buni produce până la 15 tone la hectar

Se consideră că locul de baștină al acestui soi tradițional românesc, Rara Neagră, descendent direct din via sălbatică, sunt podgoriile Nicoreşti, judeţul Galaţi. Din această regiune, soiul a migrat către cele patru puncte cardinale, stabilindu-se în plantaţie în sudul Moldovei şi în Vrancea. Rara Neagră mai este întâlnită sub denumirea de Poama Rară, Băbească Neagră şi Serexia. În total, în diferite zone ale lumii, are aproximativ 80 de denumiri.

“Este un soi foarte productiv, asigurând cantități foarte mari la hectar, în anii buni de până la 15 tone per hectar, iar în medie 8-10 tone. Strugurii de Rara Neagră sunt de mărime medie – mare, conici, rămuroși, cu boabe rare şi neomogene, cantitatea de zaharuri acumulată fiind în medie de 180 grame per litru. Soiul este afectat de geruri, este relativ rezistent la boli precum mană și filoxeră, dar sensibil la făinare și putregaiul cenușiu”, spune Gheorghe Nicolaescu, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, UTM.

Vinul de soi Rara Neagră are o culoare roşu-rubiniu, o fructuozitate medie-ridicată şi o corpolenţă lejeră, datorită taninurilor şi a acidităţii destul de ridicate pentru un vin roşu. Acest soi de vin autohton poate uşor concura cu vinuri arhi-cunoscute la nivel mondial.

“Din punct de vedere aromatic, etalează deopotrivă atât arome de fructe roşii – vişine amărui şi prune uscate, cât şi tonuri florale – violete, bujori, irişi. Gustativ, vinul este lejer, cu note de fructe roşii, susţinute de o aciditate considerabilă, cu o tentă tonică, subtilă, în post-gust. Rara Neagră se apropie destul de mult din punct de vedere al şablonului structural-aromatic de soiuri precum Pinot Noir, Cadarcă, Zweigelt, Gamay, St. Laurent sau Blaufrankisch”, precizează expertul.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Din aceeaşi struguri se obţine şi un veritabil Rose Rara Neagră.

“Este o metodă aparte de producere – metoda Saignée, care presupune extragerea a 25-30% a mustului din vinificator şi umplerea acestuia din nou cu mustuială. Astfel se obţine un vin rose uşor. Chiar şi baricat, acest vin se recomandă a fi consumat în maxim 5 ani de la îmbuteliere”, a mai adăugat Doctorul în vitcultură.

În Republica Moldova, Rara Neagră se întinde pe o suprafaţă de aproape 190 de hectare de viţă-de-vie. Cele mai multe plantaţii cresc în raionul Cahul, urmat de Ştefan Vodă şi UTA Găgăuzia. Aşa cum soiul este sesibil la geruri, Rara Neagră nu este cultivată în practic toate raioanele din nordul ţării.

#Rara Negra #vița de vie #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.