Rara Neagră – soi de struguri autohton cunoscut sub 80 de denumiri. În anii buni produce până la 15 tone la hectar

Se consideră că locul de baștină al acestui soi tradițional românesc, Rara Neagră, descendent direct din via sălbatică, sunt podgoriile Nicoreşti, judeţul Galaţi. Din această regiune, soiul a migrat către cele patru puncte cardinale, stabilindu-se în plantaţie în sudul Moldovei şi în Vrancea. Rara Neagră mai este întâlnită sub denumirea de Poama Rară, Băbească Neagră şi Serexia. În total, în diferite zone ale lumii, are aproximativ 80 de denumiri.

“Este un soi foarte productiv, asigurând cantități foarte mari la hectar, în anii buni de până la 15 tone per hectar, iar în medie 8-10 tone. Strugurii de Rara Neagră sunt de mărime medie – mare, conici, rămuroși, cu boabe rare şi neomogene, cantitatea de zaharuri acumulată fiind în medie de 180 grame per litru. Soiul este afectat de geruri, este relativ rezistent la boli precum mană și filoxeră, dar sensibil la făinare și putregaiul cenușiu”, spune Gheorghe Nicolaescu, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, UTM.

Vinul de soi Rara Neagră are o culoare roşu-rubiniu, o fructuozitate medie-ridicată şi o corpolenţă lejeră, datorită taninurilor şi a acidităţii destul de ridicate pentru un vin roşu. Acest soi de vin autohton poate uşor concura cu vinuri arhi-cunoscute la nivel mondial.

“Din punct de vedere aromatic, etalează deopotrivă atât arome de fructe roşii – vişine amărui şi prune uscate, cât şi tonuri florale – violete, bujori, irişi. Gustativ, vinul este lejer, cu note de fructe roşii, susţinute de o aciditate considerabilă, cu o tentă tonică, subtilă, în post-gust. Rara Neagră se apropie destul de mult din punct de vedere al şablonului structural-aromatic de soiuri precum Pinot Noir, Cadarcă, Zweigelt, Gamay, St. Laurent sau Blaufrankisch”, precizează expertul.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Din aceeaşi struguri se obţine şi un veritabil Rose Rara Neagră.

“Este o metodă aparte de producere – metoda Saignée, care presupune extragerea a 25-30% a mustului din vinificator şi umplerea acestuia din nou cu mustuială. Astfel se obţine un vin rose uşor. Chiar şi baricat, acest vin se recomandă a fi consumat în maxim 5 ani de la îmbuteliere”, a mai adăugat Doctorul în vitcultură.

În Republica Moldova, Rara Neagră se întinde pe o suprafaţă de aproape 190 de hectare de viţă-de-vie. Cele mai multe plantaţii cresc în raionul Cahul, urmat de Ştefan Vodă şi UTA Găgăuzia. Aşa cum soiul este sesibil la geruri, Rara Neagră nu este cultivată în practic toate raioanele din nordul ţării.

#Rara Negra #vița de vie #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.