Hackaton-ul pentru femei „Tehnologii pentru Economia Verde” și-a desemnat câștigătoarele

Primul hackaton pentru femei, ce abordează tehnologiile pentru economia verde, a avut loc la Bălți și Comrat, organizat de Tekwill și Asociația Companiilor din Domeniul IT (ATIC). Evenimentul inovator a adus împreună femeile pasionate de tehnologie și sustenabilitate, având scopul de a dezvolta soluții inedite pentru provocările din domeniul economiei verzi, transformând ideile în acțiuni concrete.

Temele care au fost propuse pentru identificarea soluțiilor au fost: managementul deșeurilor și reciclarea, soluții tehnologice pentru gestionarea eficientă a deșeurilor, colectarea apelor și protejarea surselor de apă, programe educaționale pentru economia verde, afaceri ecologice inovatoare, energie regenerabilă și eficiența energetică.

Șapte echipe și-au prezentat proiectele la hackatonul din Bălți și patru echipe la cel din Comrat. Ideile au fost evaluate conform criteriilor de inovație, relevanță pentru economia verde, relevanță socială, fezabilitate, impact asupra mediului și utilitate.

La ediția de la Bălți premiul mare a fost acordat echipei Eco Mobilă care au propus o soluție de reutilizare a deșeurilor din plastic pentru fabricarea mobilei. Locul doi a revenit echipei Eco Tech, care a venit cu ideea lansării unei aplicații de gestionare a deșeurilor, pentrua încuraja utilizatorii să reducă producerea de deșeuri și să recicleze mai eficient. Pe locul trei s-a clasat echipa Green Agriculture care a propus o altă aplicație, de această dată dedicată agricultorilor și menită să-i ghideze în agricultura ecologică.
Echipa câștigătoare în cadrul hackatonului de la Comrat este GreEnter, care a venit cu propunerea lansării unui program de educare și creștere a nivelului de conștientizare în școli, destinat elevilor și părinților, și menit să implice activ noua generație în procesul de sortare a deșeurilor. Pe locul doi s-a clasat echipa EcoHub care a propus crearea unei comunități și a unui hub, în cadrul căruia să se desfășoare evenimente și proiecte legate de economia verde și sustenabilitate. Iar locul trei a revenit echipei Casa Mache cu ideea de producere a mobilei și accesoriilor din paie de hârtie reutilizată.
Hackatonul a reușit să mobilizeze fetele și femeile care doresc să aducă impact real asupra mediului înconjurător, devenind astfel agente de schimbare active în comunitate, prin generarea unor soluții durabile și inovatoare pentru economia verde, cu contribuții directe la o dezvoltare durabilă.

#hackaton #Tekwill #UN Women

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a importat, vineri, gaze din Ungaria, pe lângă cele din Bulgaria, pentru a acoperi consumul intern și a onora exporturile către Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de Transgaz, România a importat un total de 13,4 milioane de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care producția internă și extragerile din depozite nu au fost suficiente.

Din totalul importurilor, 12 milioane de metri cubi au fost aduse prin Bulgaria, iar 1,4 milioane de metri cubi prin Ungaria. Este de remarcat că gazele importate din Ungaria sunt, cel mai probabil, de proveniență rusească, având în vedere că Ungaria depinde în proporție de 80% de gazul rusesc, importat în principal prin TurkStream, scrie newsweek.ro.

Situația gazelor naturale în România

Producția internă: 24,2 milioane mc.
Extrageri din depozite: 19,7 milioane mc.
Exporturi către Republica Moldova: 7,5 milioane mc.

Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, a afirmat, în aceeași zi, că România importă gaze numai din Bulgaria, fără a folosi gaz rusesc. Conform acestuia, gazele naturale importate de România ar proveni din Azerbaidjan, prin coridorul Turcia-Bulgaria. „Toți furnizorii s-au angajat că nu există moleculă de gaz rusesc”, a declarat ministrul pentru Digi24, citat de Profit.ro.

Cu toate acestea, experții susțin că gazele importate din Ungaria ar proveni din depozitele acestei țări, unde gazul rusesc este predominant, fiind transportat prin TurkStream. Ungaria își satisface în prezent 90% din nevoia de import prin această rută.

România recurge la importuri pentru a face față cererii interne și pentru a-și respecta obligațiile de export, în special către Republica Moldova. Această situație ridică întrebări legate de sursa reală a gazelor importate, în ciuda asigurărilor oficiale că ele nu includ gaz rusesc.