Hackaton-ul pentru femei „Tehnologii pentru Economia Verde” și-a desemnat câștigătoarele

Primul hackaton pentru femei, ce abordează tehnologiile pentru economia verde, a avut loc la Bălți și Comrat, organizat de Tekwill și Asociația Companiilor din Domeniul IT (ATIC). Evenimentul inovator a adus împreună femeile pasionate de tehnologie și sustenabilitate, având scopul de a dezvolta soluții inedite pentru provocările din domeniul economiei verzi, transformând ideile în acțiuni concrete.

Temele care au fost propuse pentru identificarea soluțiilor au fost: managementul deșeurilor și reciclarea, soluții tehnologice pentru gestionarea eficientă a deșeurilor, colectarea apelor și protejarea surselor de apă, programe educaționale pentru economia verde, afaceri ecologice inovatoare, energie regenerabilă și eficiența energetică.

Șapte echipe și-au prezentat proiectele la hackatonul din Bălți și patru echipe la cel din Comrat. Ideile au fost evaluate conform criteriilor de inovație, relevanță pentru economia verde, relevanță socială, fezabilitate, impact asupra mediului și utilitate.

La ediția de la Bălți premiul mare a fost acordat echipei Eco Mobilă care au propus o soluție de reutilizare a deșeurilor din plastic pentru fabricarea mobilei. Locul doi a revenit echipei Eco Tech, care a venit cu ideea lansării unei aplicații de gestionare a deșeurilor, pentrua încuraja utilizatorii să reducă producerea de deșeuri și să recicleze mai eficient. Pe locul trei s-a clasat echipa Green Agriculture care a propus o altă aplicație, de această dată dedicată agricultorilor și menită să-i ghideze în agricultura ecologică.
Echipa câștigătoare în cadrul hackatonului de la Comrat este GreEnter, care a venit cu propunerea lansării unui program de educare și creștere a nivelului de conștientizare în școli, destinat elevilor și părinților, și menit să implice activ noua generație în procesul de sortare a deșeurilor. Pe locul doi s-a clasat echipa EcoHub care a propus crearea unei comunități și a unui hub, în cadrul căruia să se desfășoare evenimente și proiecte legate de economia verde și sustenabilitate. Iar locul trei a revenit echipei Casa Mache cu ideea de producere a mobilei și accesoriilor din paie de hârtie reutilizată.
Hackatonul a reușit să mobilizeze fetele și femeile care doresc să aducă impact real asupra mediului înconjurător, devenind astfel agente de schimbare active în comunitate, prin generarea unor soluții durabile și inovatoare pentru economia verde, cu contribuții directe la o dezvoltare durabilă.

#hackaton #Tekwill #UN Women

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.