Epopeea concesionării! Spînu în Spania: Căutăm investitor pentru dezvoltarea aeroportului din Chișinău

Sunt la Barcelona. Am prezentat Chisinau International Airport la Conferința GAD World (Global Airport Development), cel mai important eveniment anual pentru industria aeroportuară din lume. Continuăm acțiunile de atragere a unui partenere strategic pentru dezvoltarea aeroportului din Chișinău, susține ministrul Infrastructurii, Andreo Spînu, care se află într-o vizită în Spania.

„Construirea unui nou terminal, reparația pistelor de aterizare/decolare și a peronului, construcția unei parcări suplimentare sunt doar câteva puncte din planul de modernizare a aeroportului. Ne dorim să atragem un partener credibil, recunoscut la nivel mondial, pentru dezvoltarea și gestionarea de aeroporturi la cele mai înalte standarde din industrie. Oamenii, țara noastră, trebuie să aibă un aeroport modern. Asta vom face”, mai spune Spînu.

În data de 26 octombrie, președinta Maia Sandu declara în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei că nu se pune în discuție concesionarea Aeroportului Chișinău. Ea a subliniat că: „concesiunile în sine nu sunt ilegale, dar a adăugat că ceea ce s-a întâmplat anterior nu a fost o concesiune corectă, ci o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile lui Ilan Șor”.

Despre intenția de concesionare a Aeroportului Chișinău au anunțat în repetate rânduri mai mulți oficiali, însă nu au anunțat când s-ar putea întâmpla acest lucru și că sunt analizate mai multe opțiuni.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Spînu #sandu #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.