Situație gravă la Aeroportul Chișinău – plin de cârpeli! Tofilat: Desene animate cu terminale și hub-uri interplanetare

E destul o poză ca să înțelegem ce ”management” au făcut timp de 10 ani alde Aviainvest. Acea plapumă plină de cârpeli este peronul Aeroportului Internațional Chișinău. În rest au fost desene animate despre viitoare terminale, povești despre hub-uri transcontinentale sau interplanetare și mulți bani sifonați prin toate mijloacele posibile. Timp de 10 ani nu s-a modernizat mai nimic, chiar dacă conjunctura pieței a fost deosebit de prielnică – creștere vertiginoasă a traficului și dobânzi foarte joase pe piețele internaționale de capital, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

Dânsul spune că apreciază restaurantele și sălile de așteptare din interiorul gării, dar și pentru ele se încasează 13 euro de la fiecare călător dus-întors. Asta ca să nu amintim de acei faimoși 9 euro pentru ”modernizare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Nu avem altceva cu ce să ne lăudăm din moștenirea șoricistă – înregistrarea pasagerilor se petrece exact ca 10 ani în urmă, deplasarea din gară în aeronavă tot cu autocarul se face, alimentarea cu combustibil tot cu camioanele, terminale noi nu au apărut, gestiunea traficului de mașini ce vin și pleacă în tranzit sau în parcare e lacrimogenă… Poate fi cumva mai rău în gestiunea statului? Legea lui Murphy ne sugerează că oricând poate fi mai rău. Mai ales că acum a scăzut dramatic numărul de curse, și următoarele luni veniturile vor fi mai modeste. Dar cu răbdare și dedicație, avem toate șansele de a edifica un aeroport la nivelul exigențelor zilei, mai spune Tofilat.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

#pista #dezastru #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.