Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu aproape 3% și au ajuns la cele mai reduse niveluri din mai mult de trei luni

Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu aproape 3%, până la cele mai reduse niveluri din mai mult de trei luni, din cauza preocupărilor legate de scăderea cererii în SUA şi China, transmite agenția Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,14 dolari, sau cu 2,6%, până la 79,47 dolari pe baril.

Preţul ţiţeiului american a pierdut 2,12 dolari, sau 2,7%, până la 75,25 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă au atins cel mai scăzut nivel de la jumătatea lunii iulie.

”Piaţa este în mod clar mai puţin preocupată de potenţialul de întrerupere a aprovizionării din Orientul Mijlociu şi se concentrează în schimb pe o relaxare”, au declarat analiştii ING Warren Patterson şi Ewa Manthey într-o notă către clienţi, referindu-se la condiţiile de aprovizionare cu ţiţei.

De asemenea, cântărind preţurile din piaţă, stocurile de ţiţei din SUA au crescut cu aproape 12 milioane de barili săptămâna trecută, au declarat marţi seara surse din piaţă, citând cifrele Institutului American de Petrol. Aceasta ar fi cea mai mare creştere din februarie, în comparaţie cu datele guvernamentale.

Cu toate acestea, U.S. Energy Information Administration (EIA) a amânat publicarea datelor săptămânale privind inventarul petrolului, care de obicei are loc miercuri, până pe 15 noiembrie, pentru a finaliza o actualizare planificată a sistemelor.

Între timp, producţia de ţiţei din SUA va creşte în acest an cu ceva mai puţin decât erau aşteptările anterioare, dar consumul de petrol va scădea cu 300.000 de barili pe zi (bpd), a declarat marţi EIA, inversând prognoza anterioară de o creştere de 100.000 de barili pe zi.

Datele din China, cel mai mare importator de ţiţei din lume, au arătat că exporturile sale totale de bunuri şi servicii s-au contractat peste aşteptări, alimentând îngrijorările legate de perspectiva cererii de energie.

În zona euro, datele care arată scăderea vânzărilor cu amănuntul au evidenţiat, de asemenea, cererea slabă a consumatorilor şi perspectiva recesiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.