Milioanele câștigate de Moldovagaz din vânzarea metanului verificate la sânge

În urma votului din partea deputaților în lectura a doua, a fost aprobat un proiect de lege propus de Ministerul Finanțelor care aduce modificări esențiale la prezentarea informațiilor privind impozitul pe venit, aliniindu-se astfel la cerințele și standardele impuse de legislația Uniunii Europene.

Conform acestui proiect, se propun schimbări semnificative la Legea contabilității și raportării financiare, precum și la Legea auditului situațiilor financiare, astfel încât entitățile care au obținut venituri din vânzări ce depășesc 15,75 miliarde de lei în ultimele două perioade consecutive de gestiune vor fi obligate să includă în rapoartele de conducere un capitol separat dedicat informațiilor privind impozitul pe venit.

Aceste informații trebuie să cuprindă detaliile referitoare la activitățile principale ale entității, veniturile din vânzări, profitul până la impozitare, cheltuielile asociate impozitului pe venit, precum și suma impozitului pe venit achitat. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, a fost identificată o singură entitate care a înregistrat venituri din vânzări peste limita de 15,75 miliarde de lei în anul 2022 pentru perioada de gestiune respectivă.

De asemenea, proiectul propune definirea noțiunilor de „entitate autonomă” și „entitate-mamă de cel mai înalt rang”. Se va introduce și o definiție a termenului „standarde de control al calității”, care va face referire la standardele internaționale de management al calității, emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare, aplicabile în Republica Moldova.

În contextul auditului pentru entitățile de interes public, cele mari și cele medii, rapoartele auditorilor vor trebui să includă o concluzie referitoare la obligația entității auditate de a prezenta și publica informații legate de impozitul pe venit pentru perioada de gestiune precedentă celei pentru care se efectuează auditul situațiilor financiare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, există o singură entitate care, pentru anul 2022, a indicat venituri din vânzări de peste 15,75 miliarde de lei pentru perioada de gestiune respectivă. Este vorba de Moldovagaz, care în anul 2022 a avut o cifră de afaceri de 16,5 miliarde de lei față de 6,7 miliarde de lei în anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #Moldovagaz #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.