Bestia lacomă a inflației a fost înfrântă! BNM: S-a încadrat în intervalul de variație al țintei

Banca Națională a Moldovei a comunicat că există semnale clare conform cărora inflația în luna octombrie 2023 s-ar fi încadrat în intervalul țintei stabilite. Acest anunț survine în urma unei perioade de reducere a ratei anuale a inflației, care a coborât de la 13,2% în luna iunie a acestui an la 8,6% în septembrie.

În trimestrul III al anului 2023, inflația medie anuală a fost de 9,7%, depășind cu 0,5 puncte procentuale prognoza Băncii Naționale. Această abatere s-a datorat întârzierii reducerii tarifelor la gazele naturale și energie termică, împreună cu o creștere neașteptată a prețurilor la petrol.

Diverse factori au contribuit la menținerea inflației peste țintă, cum ar fi majorarea tarifelor cu efectele sale secundare, conflictele regionale, seceta din vara precedentă, condițiile climatice din primăvară și creșterea accizelor începând cu începutul anului. Cu toate acestea, cererea redusă începând cu mijlocul anului 2022 și aprecierea leului de la începutul anului au exercitat o presiune redusă asupra inflației.

„Există semnale clare că inflația s-a încadrat în intervalul țintei în luna octombrie a acestui an”, a precizat Banca Națională a Moldovei. Totuși, datele oficiale privind inflația pentru luna octombrie vor fi publicate de Biroul Național de Statistică pe 10 noiembrie, oferind o imagine mai detaliată asupra situației economice curente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.