O nouă pandemie îşi asculte colţii în tăcere: Un fenomen climatic devine greu de oprit – bombă biologică

20 Nov. 2023, 13:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Nov. 2023, 13:53 // Actual //  bani.md

Recunoscută deja ca fiind una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care se confruntă omenirea în prezent, încălzirea globală va face mai dificilă în viitor oprirea răspândirii a superbacteriilor rezistente la medicamente, scrie CNBC.

Rezistenţa antimicrobiană (AMR), pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit-o „pandemia tăcută”, este o criză de sănătate globală adesea trecută cu vederea şi care se agravează pe zi ce trece.

Agenţia de sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat anterior că AMR este una dintre cele mai importante 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii umane şi afirmă că aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza agenţilor patogeni rezistenţi la tratamentele şi medicamentele existente.

Potrivit OMS, această cifră este pe cale să „crească dramatic” dacă nu se iau măsuri urgente, ceea ce va duce la creşterea costurilor privind sănătatea publică, economice şi sociale şi va împinge tot mai multe persoane în sărăcie, în special în ţările cu venituri mici.

Antimicrobienele, care includ antibioticele şi antiviralele care salvează vieţi, sunt medicamente utilizate pentru a preveni şi trata infecţiile la oameni şi animale. Cu toate acestea, se ştie că utilizarea excesivă şi abuzivă a acestora este principalul motor al creşterii rezistenţei pe care o manifeestă superbacteriile.

ARM apare atunci când microorganisme precum bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii dezvoltă capacitatea de a persista sau chiar de a se dezvolta în ciuda prezenţei medicamentelor concepute pentru a le distruge.

Robb Butler, director al diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa, a descris RAM ca fiind „o provocare extrem de presantă pentru sănătatea mondială”.

„Este o povară uriaşă pentru sănătate pentru care numai statele UE achită 1,5 miliarde de euro pe an, acestea fiind costuri privind sănătatea, care afectează şi productivitatea. Aşadar vorbim de o provocare fenomenală”.

Butler a declarat că speră că viitoarea conferinţă COP28 privind clima, care va avea loc în Emiratele Arabe Unite, ar putea oferi o platformă pentru ca factorii de decizie politică internaţionali să înceapă să recunoască asocierea dintre criza climatică şi RAM. Emiratele Arabe Unite vor găzdui summitul anual al ONU pe tema climei din 30 noiembrie până în 12 decembrie.

„Problema este că, bineînţeles, antibioticele sau antimicrobienele, nu sunt atât de atractive pentru ca industria să le dezvolte. Sunt costisitoare, prezintă un risc ridicat – şi nu am văzut în ultimii 20 de ani medicamente antimicrobiene dezvoltate cu suficiente caracteristici unice pentru a eluda rezistenţa pe care au dezvoltat-o bacteriile”, a mai spus Butler.

Thomas Schinecker, directorul executiv al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a declarat luna trecută că factorii de decizie politică riscă să nu înveţe lecţiile necesare din pandemia de coronavirus – adăugând că acest lucru ar putea avea ramificaţii grave pentru criza de sănătate legată de ARM.

„Nu cred că am învăţat lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm din ultima pandemie şi nu cred că suntem mai bine pregătiţi pentru următoarea pandemie”, a declarat Schinecker.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.